Stenoza mitrală
Stenoza mitrală reprezintă leziunea valvei mitrale ce produce strâmtorarea orificiului atrioventricular stâng, care stânjenește trecerea sângelui din atriul stâng în ventriculul stâng.
Stenoza mitrală este mai frecventă la femei decât la bărbați (raport 4/1).
Stenoza mitrală: cauze
Cauza cea mai frecventă a stenozei mitrale este reumatismul articular acut. Alte cauze mai rare sunt: endocardita bacteriană, spondilita anchilopoietică, poliartrita cronică evolutivă etc.
Stenoza mitrală: simptome
Dispneea (setea de aer) este simptomul dominant. Severitatea dispneei depinde de gradul micșorării orificiului atrioventricular. În formele ușoare dispneea apare numai la eforturile fizice mari, iar în stenoza mitrală severă este permanentă, fiind prezentă și în repaus.
Hemoptiziile sunt frecvente, mai ales sub formă de spută cu striuri sangvinolente.
Alte semne: tusea seacă, palpitațiile, durerile toracice, junghiul atrial, caracteristic, manifestat printr-o durere cu localizare inter-scapulo-vertebrală stângă, disfagia (dificultatea de a înghiți) se datorește compresiunii esofagului de către atriul stâng mărit etc.
Examene de laborator: electrocardiograma, examenul radiologie al cordului, fonocardiograma, ecocardiografia și examenul Doppler etc.
Stenoza mitrală: evoluție și complicații
Evoluția bolii este legată de gradul stenozării și de apariția complicațiilor. Formele ușoare sau moderate necomplicate sunt compatibile cu o supraviețuire lungă. În evoluția stenozei mitrale pot să apară complicații: edemul pulmonar acut, tulburări de ritm (fibrilația atrială, extrasistole atriale etc.), embolii arteriale, insuficiența cardiacă dreaptă. Emboliile arteriale (obstruarea, astuparea bruscă a lumenului unui vas) sunt determinate de cheaguri (trombi) plecate din atriul stâng, cheaguri formate din cauza stazei sanguine de la nivelul atriului stâng. Emboliile arteriale se produc cel mai adesea în arterele cerebrale (40-60%), dar se pot produce și în alte teritorii, cum ar fi arterele membrelor inferioare, arterele renale etc.
Trombi mari intraatriali pot obstrua (astupa) orificiul mitral (atrioventricular) producând intensificarea bruscă a dispneei, cianoză, sincopă, sau chiar moartea.
Insuficiența cardiacă dreaptă este consecința hipertensiunii arteriale pulmonare care decompensează ventriculul drept.
Stenoza mitrală: tratament
Bolnavii cu stenoză mitrală asimptomatică nu necesită tratament.
Infecțiile streptococice faringiene și puseurile bronșitice se tratează cu antibiotice. Deoarece bolnavii cu stenoză mitrală și fibrilație atrială au risc crescut pentru embolii arteriale, este util tratamentul cu anticoagulante. În prezența insuficienței cardiace se recomandă măsuri igieno-dietetice adecvate, administrarea de tonice cardiace și diuretice.
Tratamentul chirurgical al stenozei mitrale constă în comisurotomie (operație chirurgicală care constă în lărgirea orificiului valvular mitral) sau înlocuire valvulară.
Sursa: ,,Teologie si medicina pentru familie”, Dr. George Stan (o lucrare de mare valoare, pe care o recomand).
VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!
