Insuficienţa cardiacă. Forme, simptome, tratament
Prin insuficienţă cardiacă înţelegem incapacitatea inimii de a asigura debitul sangvin necesar acoperirii nevoilor de 02 ale ţesuturilor.
Insuficienţa cardiacă afectează între 3 şi 5% din populaţia de peste 65 de ani şi reprezintă 10-20% din cauzele de deces.
În funcţie de preponderenţa semnelor insuficienţei unuia din ventriculi, există următoarele forme de insuficienţă cardiacă:
- insuficienţă cardiacă stângă (insuficienţă ventriculară stângă);
- insuficienţă cardiacă dreaptă (insuficienţă ventriculară dreaptă);
- insuficienţă cardiacă globală (insuficienţă cardiacă biventriculară).
Insuficienţa cardiacă stângă
Insuficienţa cardiacă stângă (insuficienţa inimii stângi) se poate instala treptat sau brusc la bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, insuficienţă şi stenoză aortică etc.).
Insuficienţa cardiacă stângă: simptome
Dispneea este cel mai caracteristic simptom al insuficienţei cardiace stângi.
La început dispneea survine la eforturi mai mari, pentru ca încetul cu încetul să apară la eforturi din ce în ce mai mici, pentru ca în stadiile avansate să persiste şi în repaus.
Ortopneea este forma de dispnee care apare atunci când bolnavul stă culcat. Bolnavul respiră mai bine când jumătatea superioară a corpului este în poziţie verticală, deoarece astfel scade afluxul venos spre inimă.
De aceea, pentru a putea respira mai bine, bolnavul foloseşte 2-3 perne când se odihneşte, pentru a avea capul şi toracele ridicate.
În caz de ortopnee intensă, pentru uşurarea respiraţiei, bolnavul stă în şezut în patul lui, sau se aşează la marginea patului cu gambele atârnânde sau îşi petrece o parte a nopţii sau chiar toată noaptea, aşezat pe un scaun.
Dispneea paroxistică nocturnă survine la câteva ore după ce bolnavul a adormit. Bolnavul este trezit brusc de lipsa de aer, se ridică din pat, se plimbă puţin prin cameră, deschide apoi fereastra şi respiră adânc, bea puţină apă, după care senzaţia de nelinişte şi dispneea dispar şi bolnavul se culcă din nou.
Alte simptome ale insuficienței cardiace stângi: tusea seacă, care apare la efort sau în cursul nopţii, hemoptizii etc.
Insuficienţa cardiacă dreaptă
Insuficienţa cardiacă dreaptă (insuficienţa ventriculară dreaptă) poate fi consecinţa insuficienţei inimii stângi sau poate surveni în stenoza mitrală, în cardiopatii congenitale, în emfizem, în scleroze pulmonare, în deformaţiuni toracice (cifoscolioză) etc.
Insuficienţa cardiacă dreaptă: simptome
Simptome: turgescenţa (umflarea) jugularelor, hepatomegalie (ficatul mărit de volum), edeme (retenţie de lichid) localizate la început la nivelul gleznei şi labei piciorului, apar seara şi dispar dimineaţa.
De regulă edemele sunt bilaterale, simetrice.
Localizarea edemului este favorizată şi de poziţia bolnavului. În ortostatism (în poziţie verticală) edemele apar mai ales la membrele inferioare; în decubit (culcat) pot apărea în regiunea sacrată, fiind mai pronunţate pe partea pe care se culcă bolnavul.
Când retenţia de lichid este mare, acesta se poate acumula în cavitatea peritoneală (ascită) sau în cavitatea pleurală (hidrotorax).
Alte simptome ale insuficienței cardiace drepte: cianoza (îndeosebi la degete, buze, nas, gură, urechi), anorexie, greţuri, vărsături, dureri în hipocondrul dreptul, cefalee ameţeli etc.
Citește mai multe despre sănătate: CLICK AICI.
Insuficienţa cardiacă globală
Insuficienţa cardiacă globală (insuficienţa combinată a ambilor ventriculi) este de cele mai multe ori secundară insuficienţei cardiace stângi, a cărei simptomatologie (dispnee de efort, dispnee paroxistică nocturnă) precede apariţia insuficienţei cardiace drepte (hepatomegalie, edeme etc.).
Tratamentul insuficienţei cardiace
Tratamentul insuficienţei cardiace trebuie individualizat în funcţie de cardiopatia de bază, de severitatea insuficienţei cardiace, de vârsta bolnavului etc., iar supravegherea medicală trebuie extinsă pe toată durata vieţii bolnavului.
Repausul fizic diminuează munca inimii.
În insuficienţa cardiacă cu edeme, hepatomegalie, este indicat repausul absolut la pat, permiţându-se numai mersul la toaletă. Durata repausului este de 1-3 săptămâni, uneori mai mult, în funcţie de severitatea insuficienţei cardiace.
La bolnavii mai puţin gravi, repausul este relativ. Mobilizarea şi reluarea activităţii se face treptat, cu recomandarea ca bolnavii să nu facă eforturi peste limita la care apare dispneea, palpitaţiile, angina pectorală.
Învață să te menții sănătos: CLICK AICI.
Regimul alimentar în caz de insuficiență cardiacă
În formele uşoare sau moderate, care răspund favorabil la diuretice, se permit 2-4 g. de sare; în cazurile grave sau în stadiile avansate care nu răspund la diuretice, se interzice gătirea cu sare a alimentelor.
Se vor evita alimentele bogate în sare (murături, măsline, conserve etc.).
Sunt permise condimentele, cafeaua, ceaiul, dacă nu produc tulburări (tahicardie, insomnie etc.).
Cantitatea de lichide nu va fi raţionalizată, putându-se consuma 2-3 litri lichide pe zi.
Se va evita consumul de alcool şi se va combate sau preveni obezitatea.
Creşterea forţei de contracţie a muşchiului cardiac şi a volumului-bătaie se obţine cu digitală şi preparatele digitalice, care sunt folosite în tratamentul insuficienţei cardiace de mai mult de 200 de ani. Trebuie să li se atragă atenţia bolnavilor că tratamentul cu digitală este în majoritatea cazurilor cronic; abandonat, se ajunge la recăderi.
Tratamentul cu digitală se face sub control medical, fiecare bolnav necesitând o individualizare a dozei. Tratamentul trebuie făcut numai la indicaţia medicului, deoarece există şi forme clinice de insuficienţă cardiacă ce nu beneficiază de pe urma administrării digitalei, iar în alte cazuri tratamentul cu digitală este contraindicat.
Diureticele (nefrix, furosemid etc.) elimină surplusul de apă şi sare, făcând să dispară edemele şi starea de insuficienţă cardiacă.
Pentru că nu toţi bolnavii cu insuficienţă cardiacă au nevoie de diuretice şi pentru că medicaţia diuretică are şi unele efecte nedorite, acestea nu trebuie luate fară prescripţie medicală.
Insuficienţa cardiacă: prognostic
Insuficienţa cardiacă afectează între 3 şi 5% din populaţia de peste 65 de ani, fiind mai frecventă la bărbaţi.
Datorită arsenalului terapeutic de care dispunem astăzi, prognosticul insuficienţei cardiace este în continuă schimbare.
De exemplu, dacă în trecut insuficienţa cardiacă survenită la un valvular aortic permitea o supravieţuire în medie de 2 ani, astăzi durata de viaţă a crescut la 8 ani.
Transplantul cardiac reprezintă metoda cea mai eficientă de tratament a insuficienţei cardiace grave.
Sursa: ,,Teologie si medicina pentru familie”, Dr. George Stan (o lucrare de mare valoare, pe care o recomand).
Învață să te menții sănătos: CLICK AICI.
VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!