Despre indigestie (dispepsie). Recomandări, observații
Indigestia poate fi un simptom al unei boli de stomac ori intestine sau poate fi o boală în sine. Simptomele pot fi dureri abdominale, simptome alergice, eructație, senzație de balonare, senzație de arsuri după masă, intestin iritat cronic, oboseală cronică, constipație, diaree, gaze, insomnie, dureri în articulații și mușchi, greață, bolboroseli în intestine, boli de piele, vomă și dorința de a consuma zahăr. Arsurile sunt, adesea, însoțite de indigestie.
Aerul înghițit când mestecați cu gura deschisă, când vorbiți în timpul mesei sau când mâncați lacom, poate cauza indigestia. Și băutul lichidelor la masă contribuie la indigestie pentru că diluează enzimele necesare digestiei (lipsa enzimelor digestive poate crea probleme intestinale). Unele alimente și băuturi pot produce indigestie pentru că sunt iritante pentru tractul digestiv. Acestea sunt alcoolul, cafeina, grăsimea, condimentele sau alimentele rafinate și oțetul. Alți factori care cauzează sau contribuie la indigestie sunt obstrucția intestinală, lipsa de bacterii prietenoase, malabsorbția, ori problemele hepatice și pancreatice. Alergiile alimentare și intoleranțele (la lactoză, de pildă) pot produce indigestie.
Dacă alimentele nu sunt bine digerate, fermentează în stomac și în părțile superioare ale intestinului, producând hidrogen, dioxid de carbon și acizi organici. Acești acizi nu ajută la digestie, dar favorizează gazele și balonarea. Alimentele bogate în carbohidrați complecși cum ar fi cerealele și legumele sunt, în primul rând, responsabile de gaze, pentru că sunt greu de digerat și produc particule indigeste asupra cărora acționează bacteriile intestinale. Alimentele indigeste și bacteriile din intestin pot produce toxine care afectează țesutul mucoasei, generând sindromul intestinului permeabil. Această stare apare când particulele de alimente nedigerate, care, în mod normal, sunt eliminate prin fecale, trec prin porii fini ai învelișului intestinal și sunt absorbite în sistem, producând mari neplăceri digestive. Factorii care contribuie la acest fenomen sunt flora intestinală anormală (candida), alergiile alimentare, consumul regulat de alcool, paraziții, substanțele chimice sau medicamentele care irită intestinul subțire. Factori psihici ca anxietatea, stresul, supărarea sau dezamăgirea pot deregla mecanismul nervos care controlează contracțiile stomacului și mușchii intestinali.
În afară de alte indicații speciale, dozele recomandate aici sunt pentru adulți. Pentru copiii între 12 și 17 ani, reduceți doza la trei pătrimi din cantitatea recomandată. Pentru copiii între 6 și 12 ani, folosiți jumătate din doza recomandată, iar pentru copiii sub șase ani, folosiți un sfert din cantitatea recomandată. <
Despre indigestie (dispepsie). Recomandări
– Dacă sunteți predispus la indigestie, consumați mese echilibrate, cu alimente bogate în fibre, cum sunt fructele proaspete, zarzavaturile și cerealele integrale.
– Includeți în dietă papaya crudă (care conține papaină) și ananas crud (care conține bromelină). Sunt surse bune de enzime digestive eficiente.
– Pentru tulburări cum sunt gazele, balonările și arsurile, încercați zeamă de orez și/sau orz. Folosiți 5 părți apă la 1 parte grăunțe și fierbeți amestecul, fără capac, timp de zece minute. Acoperiți cu un capac și lăsați să se umfle cincizeci și cinci de minute. Când se răcește, strecurați lichidul. Beți în timpul zilei.
– Limitați cantitatea de linte, alune și fasole soia. Conțin inhibitori de enzime.
– Evitați produsele de patiserie, fasolea, cafeina, băuturile carbogazoase, alimentele prăjite și grase, carnea roșie, carbohidrații rafinați (zahăr), roșiile și alimentele sărate și condimentate.
– Nu mâncați produse lactate, alimente nesănătoase sau procesate. Produc exces de mucus din care rezultă o digestie inadecvată a proteinelor.
– Pentru calmarea problemelor digestive ocazionale, folosiți tablete de cărbune care se găsesc la magazinele cu produse naturiste. Absorb gazele și toxinele. Pentru că pot interveni în absorbția altor medicamente și nutrienți, vor fi luate separat. Nu le folosiți o perioadă lungă de timp. Administrate din când în când nu sunt dăunătoare și nu au efecte secundare.
– Dacă scaunul este foarte mirositor și este însoțit de senzație de usturime în anus, urmați un program de post. Este, adesea, un semn că în colon există materii toxice.
– Dacă faceți operație abdominală (scurtarea intestinelor), luați pancreatină ca să vă ajute la digerarea alimentelor. Dacă aveți hipoglicemie (nivel scăzut al zahărului în sânge), puteți lua tot pancreatină. Folosiți pancreatină după mese, dacă vă simțiți balonat sau dacă vă bolborosesc gazele în intestine.
– Dacă autotestul de acid în stomac arată că aveți nevoie de mai mult acid clorhidric, luați o lingură de oțet de cidru de mere într-un pahar de apă la fiecare masă, ca să ajute digestia.
– Mestecați bine. Digestia începe din gură și mestecatul este semnalul pentru celelalte părți ale tractului digestiv să se pregătească pentru descompunerea alimentelor și pentru absorbție.
– Nu mâncați când sunteți supărat sau foarte obosit.
– Nu beți lichide în timpul mesei. Diluează sucurile gastrice și împiedică o digestie bună.
– Descoperiri ce alimente creează dificultăți de digestie și evitați-le pe cele care produc o reacție aicidă.
– Dacă aveți exces de acid care dă arsuri, mergeți la medic pentru a investiga posibilitatea de reflux gastrointestinal (GERD) sau de arsuri.
– Dacă aveți arsuri și simptomele persistă, consultați medicul. Dacă durerea se lasă în jos pe brațul stâng sau senzația este însoțită de slăbiciune, amețeli sau respirație scurtă, mergeți imediat la urgență. Semnele timpurii de infarct sunt foarte asemănătoare cu cele de indigestie, în special arsurile și, ca urmare, multe persoane le ignoră fără să-și dea seama de consecințe.
Despre indigestie (dispepsie). Observații
– Un pahar de apă cu suc de lămâie băut dimineața, pe stomacul gol, este bun pentru sănătatea și purificarea sângelui.
– Mișcarea, mersul pe jos și extensiile musculare sunt bune pentru procesul digestiv.
– Combinarea alimentelor este un lucru important. Combinația de proteine și alimente care conțin amidon nu este la fel de reușită ca și zarzavaturile cu fructele. Laptele nu va fi consumat la masă. Alimentele care conțin zahăr, fructele, de pildă, nu vor fi consumate împreună cu proteinele sau făinoasele.
– Persoanele în vârstă adesea nu au destul acid clorhidric și pancreatină ca să digere bine alimentele.
– Multe persoane iau antiacide ca să atenueze disconfortul produs de indigestie și arsuri, dar aceste medicamente pot, în fapt, să înrăutățească lucrurile. Antiacidele neutralizează acidul din stomac, împiedicând o bună digestie și intervenind în absorbția nutrienților, ceea ce nu face decât să mențină indigestia. Antiacidele nu se folosesc în cazul gazelor și al balonărilor.
– Multe antiacide conțin compuși ai aluminiului, carbonat de calciu, compuși ai magneziului sau bicarbonat de calciu. Antiacidele pe bază de aluminiu pot da constipație. Garbonatul de calciu provoacă un efect prin ricoșeu, în care stomacul produce mai mult acid înainte ca antiacidul să-și facă efectul. Compușii magneziului pot produce diaree. Bicarbonatul de sodiu poate provoca gaze și balonare.
Sursa: ,,Nutriție și biotratamente″ de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand, reprezentând un „ghid complet pentru vindecarea fără medicamente, prin vitamine, minerale, plante și suplimente nutritive″.
VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!