Constipația. Tipuri, simptome, evoluție, tratament

Prin constipatie se intelege evacuarea intarziata a continutului intestinului gros, la intervale mai mari de 48 de ore. Constipatia poate exista si cu eliminari zilnice sau chiar de mai multe ori pe zi. In aceste cazuri eliminarea este fractionata, insuficienta. Cantitatea zilnica a materiilor fecale este redusa, consistenta este crescuta si apar sub forma fragmentara, de culoare inchisa.

In functie de factorii etiologici, de modul de producere, se pot deosebi: constipatia intamplatoare, constipatia simptomatica si constipatia cronica sau obisnuita (habituala sau constipatia-boală).

Constipatia intamplatoare

Se poate intalni la orice persoana in cazul in care isi schimba pentru un timp mediul de viata (programul de lucru, deplasarea in alta localitate, o imobilizare relativa) sau in cazul reducerii alimentatiei (cura de slabire) sau a ingestiei de lichide, in cursul bolilor febrile, in caz de varsaturi sau dupa unele medicamente (carbonat de calciu, sulfat de bariu etc.).

Simptomele constipatiei intamplatoare

Evacuarea materiilor fecale are loc la intervale de zile, scaunele fiind mult deshidratate, dure.

Tratamentul constipatiei intamplatoare

Constipatia intamplatoare poate sa dispara odata cu revenirea la modul obisnuit de viata. Alteori este necesara administrarea unui purgativ sau laxativ (dulcolax). Constipatia aparuta dupa administrarea unor medicamente, dispare dupa suprimarea acestora.

Constipatia simptomatica

Constipatia simptomatica apare in cursul altor afectiuni, incepand si sfarsind cu aceasta.
Boala poate fi urmarea unor malformatii congenitale ale intestinului: dolicocolon (alungirea colonului), megacolon (dilatatia anormala a intestinului gros), a unor procese inflamatorii care fixeaza intestinul, il cudeaza sau ii reduc calibrul (tuberculoza intestinului, anexite etc.) sau a unui proces tumoral malign.

Simptomele constipatiei simptomatice:

• balonare, dureri si rarirea scaunelor. Scaunele sunt de obicei moi (rareori scaunele sunt tari).

Tratamentul constipatiei simptomatice:

• este strans legat de cel al bolii care a produs-o.

Constipatia cronica habituala

Constipatia cronica, primara, sau obisnuit (habituala ) sau constipatia-boala, este cea mai frecvent intalnita. Ea este urmarea unor tulburari de ordin functional care duc la incetinirea progresiunii continutului colonului, la care se adauga dificultatea evacuarii rectale.

Slabirea musculaturii abdomenului sau a perineului duce la constipatie. Varsta inaintata, sarcinile repetate, provoaca slabirea musculaturii abdominale. De asemenea, sedentarismul influenteaza defavorabil tonusul musculaturii abdominale si al celei intestinale. Limitarea miscarilor diafragmului (obezitate, emfizem pulmonar, sarcina) predispun la constipatie. Compozitia continutului intestinului gros (resturi alimentare reduse, insuficienta celulozei alimentare, hidratarea insuficienta a continutului intestinal etc.) influenteaza excitabilitatea sa, scazandu-i motilitatea.

Defecatia este un act reflex complex, in parte voluntar si in parte involuntar. Atenuarea sau pierderea reflexului de defecatie sta, de multe ori, la baza instalarii constipatiei cronice.

Inhibarea voluntara si repetata a reflexului de defecatie, constituie cauza cea mai obisnuita a constipatiei. De exemplu, copiii, de teama sa nu se murdareasca, ezita sa se prezinte la scaun, unii educatori impun copiiilor sa mearga la scaun la anumite ore si nu atunci cand sunt solicitati pe cale naturala; adultii nu dau regulat urmare chemarii la scaun fie din neglijenta, fie din comoditate, fie datorita exigentei programului de munca, fie din jena fata de anturaj, etc.

Scaderea excitabilitatii musculaturii intestinale si atenuarea reflexului de defecatie intalnim si la persoane care, de teama constipatiei, folosesc sistematic purgative sau clisme. Intestinul acestora este in majoritatea timpului gol, lipsit de excitantul natural.

Simptomele constipatiei cronice

Constipatia cronica este saraca in simptome. De multe ori ea se manifesta prin evacuarea rara a intestinului. Scaunul are loc la intervale de cateva zile (2-4 zile), dar si la intervale mai mari (5 zile si mai mult). Scaunul este de consistenta crescuta, dur, redus cantitativ si de culoare bruna inchisa. In unele cazuri bolnavii se plang ca nu au senzatie de solicitare la scaun. Bolnavii mai pot prezenta dureri de cap, insomnie, oboseala, gust rau, senzatie de balonare etc.

Evolutaia constipatiei cronice este lunga -toata viata- daca nu este tratata.
Prognosticul este bun. Vindecarea este in functie de instituirea la timp a tratamentului.

Complicatia cea mai obisnuita este inflamatia secundara a colonului – colita care antreneaza si suferinta intestinului subtire, luand nastere o enterocolita.

Profilaxia constipatiei cronice se face prin intretinerea refluxului de evacuare a intestinului. Inca de mici, copiii vor fi deprinsi sa dea ascultare chemarii naturale la scaun si nu vor fi impiedicati sa-si satisfaca nevoile. La varsta scolara copiii trebuie lamuriti asupra importantei evacuarii regulate a intestinului. Parintii trebuie sa-i invete pe copii sa-si stabileasca ora de evacuare a intestinului, de preferinta dimineata, fie la desteptare, fie dupa micul dejun.

Tratamentul constipatiei cronice

Un om sanatos isi evacueaza intestinul cam la aceeasi ora. Pentru refacerea reflexului de defecatie, persoanele constipate trebuie sa dea ascultare celei mai slabe solicitari – daca aceasta se produce – si sa se prezinte la scaun. Chiar in absenta solicitarii, persoanele constipate trebuie sa-si aleaga o ora convenabila la care sa mearga zilnic la WC, incercand sa declanseze, fara efortui mari, evacuarea intestinului. Repetand acest lucru zilnic, se poate reface reflexul de defecatie atenuat sau disparut. Chemarea la scaun si evacuarea pot fi realizate prin ingestia unui pahar cu apa rece dimineata pe nemancate, asociat sau nu cu o lingurita de miere.

Pentru intarirea musculaturii abdominale se recomanda mersul pe jos, practicarea unui sport, gimnastica, vaslitul etc.

Alimentatia joaca un rol foarte important in tratamentul constipatiei, deoarece alimentele sunt stimuli fiziologici ai motilitatii tubului digestiv. Regimul alimentar va fi compus din alimente capabile sa formeze un continut intestinal abundent in celuloza, care sa excite peristaltismul.

Regimul alimntar nu reprezinta o insiruire de restrictii. Pe langa alimentatia obisnuita, din care se vor exclude carnea in exces, branzeturile, painea alba, orezul, cafeaua, cacao, alimente conservate, nu se fac alte restrictii suplimentare. Bolnavul constipat va lua 3-4 mese pe zi, la intervale fixe, bogate in legume si fructe, deoarece prin bogatia lor in celuloza stimuleaza peristaltismul intestinal.

Se recomanda fructe crude (mere, pere, fragi, zmeura, mure, caise, prune), fructe uscate (prune, smochine, curmale, etc), legume crude sau pregatite (fasole, mazare, linte, varza, rosii, ardei crud, salata, spanac, ceapa, castraveti, ciuperci, etc.).

Sunt permise alimente grase si grasimi proaspete (unt, ulei vegetal, cu evitrea grasimilor de porc), intrucat favorizeaza peristaltismul intestinal. Unele fructe care contin tanin (gutui, afine, coarne) vor fi evitate. Este permis iaurtul, laptele batut, laptele (daca este tolerat); in special la copiii mici constipatia poate fi datorata intolerantei la lactoza sau la proteinele din laptele de vaca, trecandu-se astfel pe lapte de soia sau alte formule de lapte. Sunt permise dulciurile: miere, dulceata, marmelada, compot. Este preferat consumul de paine neagra sau integrala. Lichidele sunt permise in cantitati mari (1500-2000 ml/zi). Seara la culcare se recomanda 1-2 mere sau 3-4 prune uscate.

In constipatia cronica dureroasa, regimul alimentar este diferit: vor fi evitate fructele crude si uscate, dulciurile concentrate, bauturile reci, carnea grasa, alimentele prajite. Sunt permise sucuri proaspete de fructe, carne fiarta sau fripta la gratar, branza proaspata, orez, gris, paste fainoase. In constipatia cronica dureroasa sunt utile medicamentele cu actiune antispastica (No-Spa etc.).

In constipatia cronica necomplicata se pot utiliza, pentru scurta durata, medicamente cu actiune laxativa (dulcolax, uleiul de parafina etc.) . Intrebuintarea lor sistematica duce la obisnuinta, precum si la iritatia si inflamatia intestinului.

Se recomanda cura minerala in statiunile Vâlcele, Sângeorz, Slănic-Moldova, Covasna, Călimanești.

Sursă:  „Teologie și medicina pentru familie” de Dr. Goerge Stan