TULBURĂRI ANXIOASE. Recomandări

Tulburarea anxioasă este o problemă mult mai comună decât s-a crezut vreodată. Poate afecta persoane de la vârsta adolescenței până la vârsta medie, ba chiar și mai târziu. Tulburarea anxioasă se pare că afectează de două ori mai multe femei decât bărbați, deși nu există de fapt o diferență atât de mare între sexe. Psihologii consideră că bărbații sunt mult mai puțin înclinați să declare sau chiar să recunoască faptul că au probleme de această natură.

Tulburările anxioase pot fi acute sau cronice. Anxietatea acută se manifestă în episoade cunoscute, în mod obișnuit, ca atacuri de panică. Un atac de panică este un moment în care reacția naturală a organismului „luptă și fugi“ apare la momentul nepotrivit. Este un răspuns complex, psihic, involuntar, prin care organismul se pregătește singur să înlăture o situație de urgență. Stresul determină organismul să producă mai mulți hormoni suprarenali,, mai ales adrenalină. Creșterea producției de adrenalină face organismul să stopeze metabolizarea proteinelor, a grăsimilor și a carbohidraților, ca să producă repede energie pentru uzul organismului. în plus, mușchii se încordează, iar bătăile inimii și respirația se intensifică. Chiar și compoziția sângelui se modifică ușor, tensiunea psihică facându-l să se coaguleze mai repede.

în fata unei amenințări cum ar fi un atac, un accident sau un dezastru natural, acest tip de reacție este perfect normal și ajută la supraviețuire. Pe de altă parte, simptomele declanșate de valul de adrenalină pot să înlăture stresul și spaima. O persoană care are un atac de panică este adesea copleșită de sentimentul unui dezastru inevitabil sau de ideea morții, care o face incapabilă să gândească limpede. Alte sentimente care pot însoți atacul de panică sunt respirația scurtă, o senzație de sufocare sau claustrofobă, aritmie, dureri în piept, amețeli, valuri de căldură și/sau frisoane, tremurături, senzații de amorțeală și înțepături în extremități, transpirație, greață, un sentiment de irealitate și o percepție distorsionată a trecerii timpului. Mai târziu, tulburarea poate avea alte efecte, cumulate, cum sunt suferințele și durerile, contracțiile musculare și rigiditatea, depresia, insomnia, coșmarurile și trezirea foarte devreme, scăderea libidoului și senzațiile anormale de tensiune însoțite de incapacitatea de relaxare. Femeile pot avea schimbări în ciclul menstrual și simptomele premenstruale se accentuează.   .

Atacurile de panică sunt, de obicei, bruște și intense. Pot apărea în orice moment al zilei sau al nopții, durând de la câteva secunde până la o jumătate de oră. Pentru cei care suferă de atacuri de panică, acestea par mult mai lungi. O persoană care are un atac de panică crede adesea că are un atac de cord sau un accident vascular. Atacurile sunt foarte imprevizibile; unele persoane au câte unul în fiecare săptămână, în timp ce altele au mai multe zilnic. Sunt adesea declanșate de stres (conștient sau inconștient) sau de anumite emoții, dar pot apărea și ca răspuns la anumite alimente, medicamente sau boli. Alergiile alimentare și hipoglicemia sunt comune persoanelor cu această tulburare și pot provoca atacuri de panică. Un atac poate urma ingestiei sau consumului exagerat de stimulenți pe bază de cafeină, cum sunt ceaiul sau cafeaua. Unele atacuri se declanșează fără cauză aparentă. Imposibilitatea de a prevedea atacurile le face și mai înspăimântătoare.                                             i

Multor persoane cu anxietate acută le este frică să rămână singure sau să se plimbe prin locuri publice, pentru că se tem de atacurile de panică. Desigur, asta crește nivelul de anxietate și face ca viețile lor să fie anormal de limitate. Mulți psihologi cred că în astfel de cazuri atacurile de panică sunt autoinduse; astfel, frica de atacul de panică este cea care îl și produce.

Ani de zile, atacul de panică a fost tratat ca un fenomen psihosomatic. Oricum, studii repetate âu arătat că această tulburare are o bază reală, fizică. Specialiștii consideră că atacul de panică este provocat, în principal, de o carență chimică a creierului, din cauza căreia creierul trimite și primește „semnale de alertă“ false. Cercetătorii au identificat recent un factor genetic care pare să influențeze anxietatea la femei. Combinând analizarea ADN cu înregistrările activității creierului și testele psihologice, cercetătorii de la Institutul Național de Studiere a Abuzului de Alcool (NIAAA) din SUA au descoperit că atât femeile de tip caucazian cât și cele amerindiene cu aceeași variantă de genă au scoruri ridicate la testele de anxietate. Aceste femei au aceleași encefalograme (EEG), înregistrări ale activității electrice a creierului care indică tendințele către un temperament anxios. Acest studiu a fost publicat în revista Psychiatric Genetics.

COMT este un acronim al unei enzime importante, responsabilă de metabolismul unor neurotransmițători (mesageri chimici ai sistemului nervos), inclusiv norepinefrina, care afectează anxietatea. Alte studii au confirmat o legătură genetică despre care’ se crede că ar putea explica de ce femeile sunt mai anxioase decât bărbații. în general, femeile au un nivel mai scăzut de COMT decât bărbații. Dacă gena care codifică enzima COMT este defectă, metabolismul acestui neurotransmitător este afectat. Hiperactivitatea în unele zone ale creierului produce eliberarea de norepinefrină, care face ca pulsul, presiunea sangvină și respirația să se accelereze, producând clasicele simptome ale atacului de panică.

Conform cercetătorilor de la Mayo Clinic, între 10 și 20% dintre americani au un atac de panică o dată în viață. Atacurile de panică sunt acum recunoscute ca infirmitate potențială, dar tratabilă.

Anxietatea cronică este mai blândă, o formă mai generalizată a acestei tulburări. Mulți suferinzi simt o vagă senzație de anxietate mai tot timpul, dar intensitatea sentimentului nu atinge nivelul atacului de panică. Pot simți un disconfort cronic, în special în prezența altor persoane, și au tendința să se sperie brusc. Durerile de cap și oboseala cronică sunt comune persoanelor cu această formă de tulburare.

Anxietatea generalizată poate apărea la orice vârstă, dar este tipică între 30 și 40 de ani. Unele persoane cu tulburare anxioasă cronică suferă și de atacuri de panică ocazionale.

Tulburarea anxioasă pare într-o oarecare măsură ereditară și se manifestă în familie. Unele cazuri pot fi legate de o relativă anomalie în funcționarea inimii, numită prolaps de valvă mitrală. Tulburarea anxioasă se manifestă în diferite feluri, dar medicii sunt de acord că un conflict, intern sau interpersonal, încurajează anxietatea.

TULBURĂRI ANXIOASE. Recomandări

• • Includeți în dietă caise, sparanghel, broccoli, melasă, drojdie de bere, orez brun, fructe uscate, curmale, pește (în special somon), usturoi, frunze verzi ale legumelor, leguminoase, arahide și semințe proaspete, produse soia, cereale integrale și iaurt. Aceste alimente suplimentează minerale valoroase cum sunt calciul, magneziul, fosforul și potasiul, care înlătură stresul.
  • încercați să mâncați puțin, cu mese mai dese decât cele trei mese tradiționale zilnic.
  • Limitați cantitatea de proteină animală. Concentrați-vă pe mese bogate în carbohidrați și proteină vegetală.
  • Evitați alimentele care conțin zahăr rafinat sau carbohidrați. Pentru a avea beneficii maxime de pe urma tratamentului nutrițional, trebuie să înlăturați din dietă zahărul, băuturile răcoritoare carbogazoase, tutunul sau alcoolul.
  • Nu consumați cafea, ceai negru, cola, ciocolată sau orice altceva conține cafeină.
  • Țineți un jurnal al alimentelor ca să descoperiți legătura dintre crize și alimentele pe care le mâncați. Alerg’iile alimentare și sensibilitatea pot declanșa panica sau atacul de panică.
  • Faceți regulat mișcare. Orice tip de mișcare este .bun – mersul pe jos sau pe bicicletă, înotul, gimnastica aerobică sau orice tip de mișcare se potrivește cu stilul personal de viață. După câteva săptămâni de mișcare regulată, multe persoane constată o ameliorare a simptomelor anxietății.
  • Odihniți-vă mult.( Pentru sugestii, dacă aveți probleme de somn, consultați capitolul INSOMNIE, Partea a, doua.^
  • Pentru controlarea crizei acute, folosiți tehnici de respirație:
    • Inspirați încet pe nas numărând până la patru.
  • • Tineți-vă respirația numărând până la patru.
    • Expirați pe gură încet, numărând până la patru.
    • Repetați secvența până se potolește criza.
    • Amintiți-vă că atacul de panică durează un timp limitat și că va trece du­pă câteva minute. Deși rar, unele atacuri de panică pot dura câteva ore.
  • Chemați un prieten de încredere sau un membru al familiei. Vorbiți despre altceva până ce se risipește neliniștea.
  • Dacă recomandările pentru autocontrol din acest capitol nu vă ajută și anxietatea sau panica continuă să vă afecteze viața, consultați medicul. Dacă problemele fizice legate de această stare continuă, adresați-vă unui specialist în sănătate mintală ca să vă facă o evaluare și să vă prescrie un tratament.

Sursa: ,,Nutriție și biotratamente″ de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand, reprezentând un „ghid complet pentru vindecarea fără medicamente, prin vitamine, minerale, plante și suplimente nutritive″. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-3.