Totul despre narcolepsie. Recomandari
Narcolepsia este o boală neurologică rară. Există patru simptome clasice care definesc acest sindrom: atacuri de somn, catalepsie, paralizie în somn și halucinații hipnagogice (legate de somn). O persoană cu narcolepsie poate avea unul sau toate aceste simptome clasice.
Cel mai bine cunoscut simptom al narcolepsiei este atacul de somn. O persoană cu narcolepsie poate cădea brusc în stare de somn fără ca aceasta să fi fost prevestită de ceva. Atacurile de somn pot apărea oricând, chiar în mijlocul conversației, chiar de zece ori pe zi (în unele cazuri, de mai multe ori). Aceste perioade de somn durează, de obicei, numai câteva minute, dar în unele cazuri somnul durează o oră sau mai mult. După aceea, persoana se simte odihnită, chiar dacă poate adormi din nou în câteva minute.
Cu toate că somnul care rezultă din narcolepsie seamănă cu somnul obișnuit, cercetătorii au descoperit o diferență esențială. Somnul normal este un proces ciclic care alternează perioadele de mișcare rapidă a ochilor (REM) cu perioade de somn cu mișcări oculare lente (NREM). În timpul părții de ciclu NREM, întregul corp se liniștește – pulsul, respirația, presiunea sângelui și undele activității creierului. Când începe ciclul REM, corpul rămâne adormit, dar creierul începe o activitate considerabilă; undele creierului înregistrate pe encefalograf (EEG) seamănă foarte mult cu cele ale creierului în activitate. În timpul somnului REM apar cele mai multe vise.
La indivizii sănătoși, somnul începe cu faza NREM. După aproximativ șase minute, se instalează somnul REM. La scurt timp după aceasta, întregul ciclu începe din nou. Într-un atac de somn narcoleptic, dimpotrivă, cercetătorii au descoperit că somnul REM începe aproape instantaneu, fără etapă introductivă de somn NREM. Semnificația exactă a acestui fapt este încă neînțeleasă, dar e nevoie de un instrument de diagnosticare și de un indiciu încât cercetătorii să continue să încerce să înțeleagă această boală misterioasă.
Al doilea simptom clasic al narcolepsiei este catalepsia. Aceasta este un tip de paralizie care apare, de obicei, ca răspuns la un tip de emoție foarte mare, ca furia, teama sau tulburarea. Individul nu-și pierde cunoștința, dar trece printr-o pierdere bruscă și temporară a tonusului muscular. Adesea, sunt afectate numai picioarele și/sau brațele. Episoadele durează mai puțin de 10 minute și par să apară mai ales dacă persoana este luată prin surprindere.
Paralizia în somn este al treilea simptom clasic al narcolepsiei. Paralizia se petrece când simțiți că adormiți sau când începeți să vă treziți și încercați să vă mișcați sau să spuneți ceva, dar nu puteți, cu toate că sunteți perfect conștient. Durează numai o secundă sau două, dar poate fi înspăimântător, mai ales dacă se întâmplă pentru prima oară. Episoadele se încheie de la sine sau când cineva vă atinge sau vă vorbește. Multi doctori consideră această paralizie în somn similară cu catalepsia și cu starea care însoțește somnul REM, în care activitatea motorie este inhibată, deși creierul este activ. Acest fenomen nu este strict limitat la persoanele cu narcolepsie; multe alte persoane sănătoase îl pot trăi ocazional.
Ca și paralizia în somn, halucinațiile legate de somn — termenul medical este fenomene hipnagogice — apar, de obicei, chiar înaintea somnului sau în momentul trezirii. Individul afectat poate auzi sunete care nu există și/sau poate avea năluciri. Aceste iluzii auditive și vizuale sunt foarte vii. Fenomenul poate apărea și la indivizi care nu suferă de narcolepsie, mai ales la copii.
Pentru că simptomele narcolepsiei variază de la individ la individ (se apreciază că numai 20—25% dintre persoanele cu narcolepsie trăiesc toate cele patru simptome clasice)., boala este prost diagnosticată frecvent. Este foarte evident că narcolepsia se transmite în familie; 8-12% dintre narcoleptici sunt înrudiți cu o persoană care are boala. Un element mai îndepărtat al problemei este faptul că altă tulburare de somn, cum este apneea în somn, poate produce halucinații de-a lungul somnolenței diurne. Narcolepsia nu este periculoasă decât atunci când atacul de somn se petrece la volanul unei mașini sau când se manevrează diverse unelte. Oricum, poate fi extrem de supărător și incomod. Cauza sau cauzele acestei boli sunt necunoscute, dar o infecție a creierului, traumele la cap sau tumorile pe creier se pot afla în spatele unor cazuri. Se știe că narcolepsia nu este aproape niciodată rezultatul insomniei sau al privării de somn.
Actualmente, nu există tratament pentru această boală.
Recomandări:
- Mâncați alimente sărace în grăsimi și alimente care purifică organismul, cum sunt zarzavaturile cu frunze verzi sau algele de mare. Mâncați alimente bogate în vitamine B, ca drojdia de bere și orezul brun.
- Mâncați alimente bogate în proteine (carne de vită, de pasăre, brânză, nuci și alune, semințe și produse soia) la masa de prânz și carbohidrați complecși (fructe proaspete și zarzavaturi, legume, cereale integrale și paste) la masa de seară. Alimentele bogate în proteine cresc vioiciunea, in vreme ce carbohidrații pot avea un efect calmant care produce somnolență.
- Includeți în dietă alimente bogate în aminoacidul tirozină. O bună alegere sunt ouăle, ovăzul, carnea de pasăre și germenii de grâu.
Precauții: Dacă luați inhibitori MAO, evitați alimentele care conțin tirozină, pentru că medicamentul interacționează cu alimentația și poate cauza o creștere bruscă și periculoasă a tensiunii arteriale. Discutați cu medicul sau dieteticianul despre modul în care medicamentele interacționează cu alimentele.
- Evitați alcoolul și zahărul. La început, stimulează, dar apoi vă fac să vă simțiți obosit.
- Faceți zilnic exerciții fizice pentru a pune în mișcare sângele și a oxigena țesuturile.
- Dacă ați dormit prost, un somn scurt poate fi odihnitor. Încercați să ațipiți 45 de minute după-amiaza devreme.
- Camera și locul de muncă să fie bine luminate, cu lumină naturală sau din plafon. Lumina oprește fabricarea melatoninei, hormonul care produce somnolența. Becurile cu spectru complet de lumină sunt cele mai bune.
Câteva observații:
- Narcolepsia și apneea in somn sunt principalele cauze ale oboselii din timpul zilei.
- Somnul neregulat este, se pare, cauza somnolenței ca și a lipsei de somn. Dereglări ale somnului în timpul călătoriilor, munca grea, ore de culcare neregulate și petreceri la sfârșit de săptămână, toate ne tulbură ciclurile naturale somn/veghe. Trăim într-o lume ai cărei indivizi se condamnă singuri la un program nemilos în care nu este timp pentru un somn de calitate.
- Au existat câteva cazuri documentate în care persoane care au suferit de narcolepsie s-au vindecat, eliminând alimentele alergene din dieta. De exemplu, o persoană a descoperit că era alergică la cartofi. După ce a înlăturat cartofii din dieta, n-a mai avut simptome.
- S-a observat că unii câini, în special dobermanii, dorm excesiv și, când sunt suprasolicitați, intră în colaps. Cercetarea a dovedit o distrugere a axonilor („cabluri de comunicare” ce duc semnalele între celulele nervoase) în creierul acestor animale, în special în trei zone ale creierului care au legătură cu inhibarea somnului, controlul motor și procesarea emoțiilor. Dacă s-ar putea demonstra că o degenerare similară are loc în creierul uman, s-ar putea descoperi astfel cheia pentru dezlegarea cauzelor narcolepsiei.
Sursa: ,,Nutriție și biotratamente„, de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand.
VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!