Stresul și efectele sale negative asupra organismului uman. Recomandări

Termenul de „stres” se referă la orice reacție față de un stimul fizic, mental, social sau emoțional care cere un răspuns sau o schimbare a modului in care ,ne desfășurăm activitatea, gândim sau simțim. Schimbarea este stresantă — indiferent dacă schimbarea este bună sau rea.

Îngrijorarea produce stres. Într-adevăr, stresul este o parte inevitabilă din viață. Poate fi rezultatul multor lucruri, atât fizice, cât și psihice. Presiunea și termenele-limită la muncă, problemele cu cei dragi, obligația de a plăti taxele și pregătirea pentru vacanță sunt surse evidente de stres pentru multe persoane. Mai puțin evidente sunt contactul cotidian cu aglomerația, zgomotul, traficul, durerea, temperaturile extreme și chiar unele evenimente plăcute, cum ar fi începerea unei noi activități sau nașterea ori adoptarea unui copil. Munca excesivă, lipsa de somn și bolile fizice suprasolicită organismul. Consumul excesiv de alcool și fumatul par, în general, reacții la stres și, totuși, creează mai mult stres asupra corpului.

Unele persoane își produc singure stresul și, indiferent dacă viața merge într-o direcție greșită sau bună, au mereu motive de îngrijorare. Astfel de persoane devine aproape dependente de stres.

Unii oameni suportă stresul mai bine și cu un impact mai mic asupra sănătății lor fizice sau emoționale. Alții sunt influențați negativ de stres: Stresul poate produce oboseală, dureri de cap cronice, iritabilitate, schimbări de apetit, pierderi de memorie, lipsă de respect de sine, retragere, bruxism, mâini reci, hipertensiune, respirație scurtă, ticuri nervoase, apetit sexual scăzut, insomnie sau alte schimbări în ritmul de somn și/sau boli gastrointestinale. Stresul creează un teren propice pentru boli. Cercetătorii estimează că stresul contribuie la 80% dintre bolile majore, inclusiv cele cardiovasculare, cancerul, bolile endocrine și metabolice, afecțiunile pielii și indispozițiile de toate felurile. Mulți psihiatri cred că majoritatea problemelor de spate – una din cele mai comune afecțiuni la adulți – sunt legate de stres. Stresul este, de asemenea, un precursor al deficiențelor psihologice cum sunt anxietatea și depresia.

Stresul este, adesea, considerat o problemă psihică, dar are efecte fizice foarte reale. Corpul răspunde la stres printr-o serie de schimbări fiziologice printre care creșterea secreției de adrenalină, creșterea tensiunii arteriale, accelerarea bătăilor inimii și tensionarea musculară. Digestia se încetinește sau se oprește, grăsimile și zahărul sunt eliberate din stocurile făcute de organism, nivelul colesterolului crește și compoziția sângelui se modifică puțin, facându-I mai predispus la coagulare, iar aceasta, la rândul ei, crește riscul de atac cerebral sau de cord.

Aproape toate organele și funcțiile organismului reacționează la stres. Glanda pituitară crește producția hormonului adrenocorticotropic (ACTH), care, la rândul, lui stimulează eliberarea hormonilor cortizon și hidrocortizon. Aceștia au efect de inhibare a funcționării globulelor albe care luptă împotriva bolilor și reprimă răspunsul imunitar. Acest complex de schimbări fizice este numit răspunsul „fight or flight“ — luptă sau fugi — și este proiectat, după cât se pare, să facă față unui pericol imediat. Astăzi, stresul nu mai este, în mare măsură, rezultatul amenințărilor fizice, corpul însă răspunde și acum ca și cum ar fi.

Creșterea producției de hormoni suprarenali este responsabilă pen­tru cele . mai multe simptome asociate cu stresul. Este, de asemenea, motivul pentru care stresul poate duce la deficiențe de nutriție. Creșterea producției de adrenalină determină corpul să intesifice metabolismul proteinelor, grăsimilor și carbohidraților pentru a grăbi producerea de energie care să fie folosită în organism. Acest răspuns duce la eliminarea din corp a aminoacizilor, potasiului și fosforului; epuizează magneziul din țesuturile musculare și depozitează mai puțin calciu. Stresul declanșează și eliberarea hidrocortizonului, hormon produs de glandele suprarenale care reglează metabolismul carbohidraților și presiunea sângelui. De asemenea, îmbătrânește celulele creierului și depune grăsime în jurul taliei. Mai mult, stresul crește nivelul unei proteine a sistemului imunitar numită interleukina-6 (IL-6), care are efect direct asupra celor mai multe celule din corp și este asociată cu multe boli ca diabetul, artrita, cancerul, osteoporoza, boala Alzheimer, bolile parodontale și bolile cardiovasculare. IL-6 a fost asociat și cu fragilitatea și declinul funcțional la bătrâni.

Datorită acestui complex de reacții fizice, corpul nu mai absoarbe bine nutrienții când este sub stres. Rezultatul este că, în special la stres îndelungat sau repetat, corpul este supus deodată unei carențe de nutrienți și devine incapabil să-i înlocuiască adecvat. Multe boli care apar din cauza stresului sunt rezultatul deficiențelor nutriționale, în special carenței de vitamine B complex, care sunt foarte importante pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului nervos și a anumitor electroliți, care se epuizează în organism ca răspuns la stres. Stresul determină și formarea de radicali liberi care se pot oxida și deteriorează țesuturile corpului, în special membranele celulare.

Anxietatea, atacurile de panică, afecțiunile obsesiv-compulsive, boala stresului posttraumatic (PTSD), tulburările disociative și fobiile sunt, printre altele, cele mai grave manifestări emoționale ale stresului.

Sunt, adesea, rezultatul unui eveniment în care persoana nu a fost capabilă, la vremea respectivă, să-și asume consecințele. Boala stresului posttraumatic, în mod special, pare să devină din ce în ce mai comună în lumea noastră plină de evenimente stresante. Semnul cheie al PTSD presupune retrăirea mentală a evenimentelor traumatice din trecut într-un mod și într-o măsură care perturbă viața de zi cu zi.

Multe persoane atribuie simptomele lor legate de stres „nervilor“ și, într-adevăr, de obicei, stresul afectează mai întâi acele părți ale corpului care sunt legate de sistemul nervos, în mod special prin organele digestive. Simptomele bolilor digestive legate de stres pot fi izbucnirea unui ulcer sau a sindromului de intestin iritabil. Dacă stresul care produce aceste simptome nu este tratat corespunzător, pot rezulta boli mult mai grave.

Stresul poate fi atât acut, cât și de lungă durată. Stresul de lungă durată este în mod special periculos. Starea de stres permanent uzează organismul. Din cauza efectelor sale asupra sistemului imunitar, stresul crește vulnerabilitatea la boli și încetinește vindecarea.

Stresul și efectele sale negative asupra organismului uman. Recomandări

– Folosiți un regim alimentar compus din 50 — 75% alimente neprelucrate. Fructele și vegetalele proaspete aduc vitamine și minerale valoroase, și sunt bogate în compuși numiți flavonoizi, dintre care mulți curăță și neutralizează radicalii liberi.

– Evitați alimentele procesate și toate alimentele care suprasolicită orga­nismul, cum sunt îndulcitorii artificiali, băuturile carbogazoase cu arome, ciocolata, ouăle, alimentele prăjite, alimentele nesănătoase, carnea de porc, carnea roșie, zahărul, produsele din faină albă, alimentele conținând conservanți sau foarte condimentate, cartofii prăjiți și alte gustări similare.

– Eliminați produsele lactate din dietă pentru trei săptămâni. Apoi reintroduceți-le treptat – și vedeți dacă revin simptomele stării „nervoase^.

– Limitați consumul de cafeină. Aceasta contribuie la nervozitate și per­turbă regimul de somn.

– Evitați alcoolul, fumatul și drogurile care schimbă dispoziția. Cu toate că aceste substanțe pot ușura suprasolicitarea pe moment, ele nu fac nimic sa rezolve problema și sunt. dăunătoare pentru corp. Stresul va reveni a doua zi.

– Faceți regulat mișcare. Activitatea fizică poate limpezi, mintea și ține stresul sub control. Unora Ie place să alerge sau să se plimbe, în timp ce alții prefera sporturile de echipă sau antrenamentele în grup. Orice tip de exercițiu vă face bine, atâta timp cât este regulat. Exercițiul o dată pe lună nu va fi de ajutor Ia eliminarea stresului.

– Învățați să vă relaxați. Relaxarea este, adesea, dificilă pentru persoanele care suferă de efectele stresului, dar este necesară. O tehnică numită relaxare progresivă poate fi utilă. Aceasta presupune să vă încordați și să vă relaxați grupele majore de mușchi câte una o dată, fiind conștient de fiecare senzație. Începeți cu picioarele și lucrați către cap. încordați mușchii până numărați la zece, concentrându-vă asupra încordării, apoi lăsați mușchii să se relaxeze și respirați adânc; bucurați-vă de senzația de ușurare.

– Dormiți suficient și adânc noaptea. Poate fi dificil, pentru că stresul vă ține treaz noaptea (numai dacă nu sunteți una dintre persoanele care găsesc refugiul în somn), dar este necesar. Lăsați somnul să vă cuprindă; cu cât vă afectează stresul mai mult, cu atât sistemul imunitar va slăbi, iar riscul de a vă îmbolnăvi va crește.

– Practicați respirația profundă. Poate fi aplicată când sunteți în fața unei situații stresante – acasă, la lucru, în mașină sau oriunde. Vă puteți ține respirația, ceea ce este util pentru ușurarea stresului. Inhalați adânc cu gura închisă, țineți-vă respirația câteva secunde (nu așteptați până devine inconfortabil), apoi expirați prin gură, cu limba plasată pe partea de sus a dinților, lângă linia gingiei. Faceți asta de 4-5 ori sau până când tensiunea scade.

– Supravegheati-vă conversația interioară. Modul in care vorbim cu noi înșine are mult de-a face cu modul în care simțim despre noi înșine și mediul nostru. Enunțuri ca „Ar trebui să fiu în stare să mă descurc mai bine“ sau „N-ar fi trebuit să-l las pe idiotul acela să mi-o ia înainte în trafic“ sau „Niciodată n-am să reușesc să mânuiesc computerul ăsta“ accentuează stresul și nu rezolvă nimic. Invătati să ascultați aceste conversații interioare zadarnice și să le puneți capăt. Unii terapeuți recomandă pacienților să strige „Ieși afară“ (sau orice altă frază) imediat ce se insinuează în gânduri îngrijorări nepotrivite și neplăcute.

– Identificați sursa de stres din viața dumneavoastră. Poate fi un prim pas important în coordonarea stresului. Faceți periodic un inventar al situațiilor stresante pentru a înțelege ce vă creează probleme. Puteți utiliza ca punct de plecare următoarea listă de situații de stres majore:

• Moarte a soției/soțului sau a altui membru apropiat din familie.
• Divorț.
• Moarte a unui prieten apropiat.
• Probleme financiare.
• Separare legală de partenerul de viață.
• Pierdere a slujbei.
• Accidentare gravă.
• Căsătorie nouă.
• Programare pentru operație.
• Schimbări în sănătatea unui membru din familie.
• Necazuri serioase la lucru.
• Creștere a responsabilității la lucru sau acasă.
• Probleme sexuale.
• Schimbare a slujbei.
• Plecare a copilului de acasă.
• Schimbare a locuinței. j
• Schimbări importante de regim alimentar.
• Vacantă.
• Alergii.

– Amintiți-vă că această listă nu este completă și că diferite persoane reacționează diferit la același eveniment. De asemenea, amintiți-vă că tinerii și copiii au o listă diferită de situații stresante, care este la fel de serioasă pentru ei, așa cum cele de mai sus sunt serioase pentru adulți.

– Luați-vă o zi liberă, doar pentru asta sunt weekendurile! Faceți o plimbare cu mașina, ascultați muzică, mergeți la plajă sau la un lac, citiți  etc., astfel incat să nu vă mai gândiți la problemele care vă creează stresul.

– Practicați un hobby. Ocupațiile care vă plac sunt excelente pentru eliminarea stresului. Faceți-vă timp să vă ocupați de ceea ce vă place.

– Nu vă simțiți vinovat din cauza timpului petrecut tăcând ceva pentru dumneavoastră. Sănătatea este valoroasă.

– Evitați lucrurile care vă dau bătaie de cap. Identificați lucrurile care vă fac să vă simțiți stresați și fie eliminați-le din viața dumneavoastră, fie pregătiți-vă să le faceți față. Dacă traficul din timpul orelor de aglomerație este cauza stresului, vedeți dacă nu puteți schimba orele de lucru pentru a-1 evita. Dacă nu este posibil, asociați-vă cu cineva cu care să mergeți prin rotație cu mașina sau ascultați muzică în timp ce conduceți.

– Nu vă reprimați și nu vă negați emoțiile, pentru că ajungeți tot la stres. Admiteți-vă și acceptați-vă sentimentele. Ascunzând sentimentele puternice, le faceți să iasă la suprafață mai târziu ca o boală. Nu vă fie frică să plângeți. Să învățați să plângeți vă poate ajuta să controlați stresul. Plânsul poate liniști anxietatea și elibera sentimentele reprimate.

– Creați acasă un mediu lipsit de stres. Țineți nivelul zgomotului scăzut. Puneți încet radioul, combinași televizorul. Covoarele și carpetele de perete absorb zgomotul și sunt elemente de decor. Culoarea este un alt element important din mediul dumneavoastră, care trebuie luat în considerație. Anumite culori sunt mult mai calmante și mai liniștitoare decât altele.

– Folosiți cât mai multă lumină naturală în casă. Lumina fluorescentă artificială poate agrava situația.

– Nu luați viața prea în serios; învățați să râdeți.

– Dacă simptomele legate de stres devin cronice sau se repetă, consultați doctorul pentru a elimina posibilitatea unei boli de fond.

– Dacă simțiți că nu puteți face față stresului din viața dumneavoastră, cereți ajutor din afară. Poate ar fi nimerit să consultați un terapeut calificat care vă poate ajuta să faceți față problemelor și vă poate învăța tehnici eficiente de reducere a stresului. Este întotdeauna edificator și avantajos să vorbiți cu cineva care poate oferi un răspuns obiectiv, oricine ar fi, prieten apropiat sau un terapeut calificat.

Sursa: ,,Nutriție și biotratamente″ de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand, reprezentând un „ghid complet pentru vindecarea fără medicamente, prin vitamine, minerale, plante și suplimente nutritive″. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-3.