SISTEM IMUNITAR SLĂBIT. Recomandări

SISTEM IMUNITAR SLĂBITMedicina modernă convențională combate bolile direct prin intermediul medicamentelor, operațiilor, radiației și prin alte tipuri de terapii, însă adevărata sănătate poate fi atinsă doar prin menținerea unui sistem imunitar care funcționează corect. Sistemul imunitar luptă împotriva microorganismelor care produc boli și care îngreunează procesul de vindecare. Sistemul imunitar este cheia luptei împotriva oricărei probleme a organismului, începând cu micile zgârieturi la bărbierit și până la virusurile mutante care abundă în zilele noastre. Chiar și procesul de îmbătrânire poate fi asociat cu funcționarea sistemului imunitar de-a lungul timpului.

Slăbirea sistemului imunitar rezultă dintr-o sensibilitate crescută la fiecare tip de boală. Printre simptomele comune ale funcționării precare a sistemului imunitar se află oboseala, apatia, infecțiile repetate, inflamațiile, reacțiile alergice, vindecarea îngreunată, diareea cronică, infecțiile care reprezintă proliferarea anumitor organisme altminteri prezente în corp, cum ar fi aftele orale, candidoza sistemică sau infecțiile vaginale cu ciuperci. Se estimează că oamenii sănătoși răcesc de două ori pe an. Persoanele care au mai multe răceli și boli infecțioase se pare că au unele probleme cu sistemul imunitar. înțelegând anumite elemente de bază ale sistemului imunitar și ale modului în care ele acționează, înțelegem cât de important este rolul jucat de sistemul imunitar în sănătatea noastră și putem să luăm atitudine în privința menținerii sănătății.

Simplu spus, obiectivul sistemului imunitar este să identifice lucrurile care se găsesc în mod natural în organism și pe cele care provin din materiale dăunătoare, iar apoi să neutralizeze sau să distrugă materialele străine. Sistemul imunitar este diferit de alte sisteme din organism prin aceea că nu este o structură fizică, ci un ansamblu de interacțiuni complexe care implică diferite organe, structuri și substanțe, printre care globulele albe, măduva spinării, vasele limfatice și organele, celulele specifice din anumite țesuturi ale organismului și substanțele specializate, numite factori de serum, care sunt prezente în sânge. Ideal, toate aceste componente conlucrează pentru a proteja organismul împotriva bolilor și infecțiilor.

Sistemul imunitar uman este funcțional la naștere, însă nu funcționează la capacitate maximă. Acest lucru se numește imunitate înnăscută, adică imunitatea cu care te naști. Funcția imunitară se dezvoltă și devine mai sofisticată odată cu maturizarea sistemului și pe măsură ce organismul învață să se apere singur împotriva diferiților invadatori străini numiți antigeni. Aceasta se numește imunitatea adaptativă.

Sistemul imunitar are capacitatea de a învăța să identifice și să-și amintească antigenii cu care s-a confruntat. Acest lucru se face prin două căi principale cunoscute ca imunitate mediată celular și imunitate umorală, în imunitatea mediată celular, globulele albe ale sângelui, numite limfocite T, identifică și distrug celulele canceroase, virusurile și microorganismele, precum și bacteriile sau ciupercile. Limfocitele T (sau celulele T) cresc în glanda timus (de aici denumirea ,,T“). Glanda timus este o glandă mică localizată deasupra osului stern, componentă majoră a sistemului imunitar. în timus, fiecare celulă T este programată să identifice un tip anumit de dușman invadator. Nu toate viitoarele celule T trec cu succes prin timus. Acelea care au o programare imperfectă sunt eliminate. Cele apte sunt eliberate în circulația sangvină pentru a căuta și distruge antigenii care corespund programării lor. Atacă antigenii prin secretarea unor proteine numite citokine. Interferonul este una dintre cele mai cunoscute citokine.

Imunitatea umorală implică producerea de anticorpi. Aceștia nu sunt celule, ci proteine speciale a căror structură chimică este concepută să se potrivească suprafețelor specifice ale antigenilor. Când întâlnesc antigeni specifici lor, anticorpii îi elimină sau alertează celulele albe âle organismului să atace. Anticorpii sunt produși de un alt grup de globule albe, limfocitele B, care se formează și se maturizează în măduva spinării. Când limfocitele B se confruntă cu un antigen specific, produc anticorpi ca să-l combată și creează copia invadatorului pentru ca, în felul acesta, să înceapă să producă anticorpi în cazul altui atac, chiar dacă între cele două atacuri a trecut mult timp. Pentru ca acest sistem să funcționeze, fiecare celulă B trebuie să fie pregătită să producă o infinitate de diferiți anticorpi, în așa fel încât să prindă orice antigen prezent. Faptul este posibil datorită unui mecanism numit „saltul genelor“. în interiorul celulelor B, genele, care determină structura chimică a proteinei ce trebuie produsă, pot fi atrase sau unite într-un număr astronomic de diferite combinații. Ca rezultat, orice celulă B capabilă să producă anticorpi se poate uni practic cu orice invadator străin. Acest proces al imunității umorale face posibilă imunizarea.

Datorită rolului lor crucial în toate etapele imunității – atât mediate de celule, cât și în cele umorale – globulele albe sunt considerate prima linie de luptă în apărarea organismului. Globulele albe sunt mai mari decât globulele roșii. în plus, se pot mișca independent în fluxul sangvin și au posibilitatea de a trece prin pereții celulelor. Acest lucru face globulele albe să călătorească repede către locul rănirii sau al infecției. Există mai multe categorii de globule albe, fiecare cu funcții specifice. Dintre acestea sunt:

  • Granulocitele care, la rândul, lor se împart în trei categorii:
  1. Neutrofile, cel mai numeros tip de globule albe, a căror funcție este să distrugă microorganisme cum sunt bacteriile.
  2. Eozinofilele, care înghit și distrug anticorpii mutanți, rezultați din combinațiile anticorpilor cu antigenii, moderează și hipersensibilitatea (alergică) reacțiilor prin secretarea unei enzime care descompune histaminele. Nivelul crescut de eozinofile în sânge este, de obicei, prezent la indivizii cu boli alergice, în special pentru că organismul așteaptă să înfrunte o reacție alergică.
  3. Bazofilele secretă compuși precum heparina sau histamina ca rezultat al contactului cu antigenii.
  • Limfocitele sunt responsabile cu dezvoltarea unei imunități specifice. Cele trei tipuri de limfocite importante sunt celulele T, celulele B și celulele NK.

Celulele T se maturizează în timus și joacă un rol important în imunitatea mediată celular.

Celulele B se maturizează în măduva osoasă și sunt responsabile cu producția anticorpilor.

Celulele NK (natural killer) distrug celulele corpului care au fost infectate sau care au devenit canceroase.

  • Monocitele. Cele mai mari celule ale sângelui, monocitele sune „gunoierii“ organismului. Ele înghit și digeră particulele străine la fel cum le înghit și pe cele afectate sau îmbătrânite, inclusiv celulele tumorale. După ce circulă 24 de ore prin sânge, cele mai multe monocite intră în țesuturi și îndeplinesc acolo aceleași funcții. Din acest moment, devin macrofage.

O altă componentă importantă a imunității este sistemul limfatic. Acesta este un sistem de organe (incluzând splina, timusul, nodulii limfatici și amigdalele) și de fluide numite limfa, care circulă prin vasele limfatice și care scaldă celulele organismului atunci când circulă prin corp. Sistemul limfatic curăță, în permanență, la nivel celular. Prin sistemul limfatic, lichidul dintre spațiile celulare este drenat și ia cu el toxinele și alte elemente dăunătoare din țesuturi. Limfa curge prin nodulii limfatici, unde filtrul macrofagelor elimină elementele dăunătoare și, apoi, se întoarce în circulația venoasă.

Alte elemente ale sistemului imunitar includ splina, timusul și măduva osoasă. Splina filtrează sângele și elimină celulele roșii care trebuie înlocuite. Splina este populată de macrofage, de celule dendritice (globule albe ale sângelui care colectează antigeni încât celulele T să învețe să-i recunoască), globule roșii, celule exterminatoare și celule tip B și T. în splină, antigenii sunt purtați la celulele B, acestea din urmă folosind forma specifică de răspuns la antigeni. Persoanele a căror splină a fost scoasă sunt mai predispuse la boli, pentru că funcțiile ei nu mai sunt active.

Celulele T joacă un rol important în imunitate prin secretarea interleucinei-1, interleucinei-2 și interferonului, cât și prin activarea celulelor B care produc anticorpi. Măduva osoasă produce noi globule albe, trombocite, celule B, celule exterminatoare, granulocite și timocite. Toate globulele albe sunt făcute din celule stern. Celulele stern sunt celule embrionare care au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă. Unele globule albe care iau naștere în măduva osoasă o părăsesc și se maturizează în altă parte a organismului, în timp ce restul celulelor se maturizează acolo unde iau naștere, susținând sistemul imunitar. Toate celulele sistemului imunitar vin, de fapt, de la măduvă. Apendicele și amigdalele susțin sistemul imunitar.

Așa minunat cum pare, sistemul imunitar se descurcă singur doar dacă este îngrijit cum trebuie. Acest lucru presupune ca organismul să primească toți nutrienții necesari și să trăiască într-un mediu sănătos, evitând acele situații care scad imunitatea.

Multe elemente ale mediului în care trăim astăzi distrug capacitatea sistemului imunitar de a lupta. Substanțele de curățat din gospodărie, folosirea excesivă a antibioticelor și a altor medicamente, pesticidele, antibioticele și aditivii prezenți în mâncarea pe care o consumăm, expunerea la poluanții din mediu, toate suprasolicită sistemul imunitar. Un alt factor care contribuie la slăbirea sistemului imunitar este stresul. Stresul rezultă din evenimentele biochimice care se suprapun activităților normale ale globulelor albe și care influențează sistemul endocrin, așa cum elimină și nutrienții necesari organismului. Rezultatul este slăbirea capacității de vindecare și de apărare în fața infecției.

Sistemul imunitar care funcționează corect este, de fapt, un act de echilibru. în timp ce imunitatea inadecvată predispune la boli infecțioase de diferite tipuri, ne putem îmbolnăvi și ca rezultat al răspunsului imunitar prea puternic pentru un anumit obiectiv. Multe boli, inclusiv alergiile, lupusul, anemia pernicioasă, reumatismul cardiac, artrita reumatică și, posibil, diabetul, au fost legate de o activitate inadecvată a sistemului imunitar. In consecință, acestea au fost numite boli autoimune sau boli de „autoatac“.

In timp ce apar tot mai multe informații despre funcționarea sistemului imunitar, tot atâtea lucruri noi rămân de descoperit. Numai în ultimii 10-15 ani cercetătorii și medicii au descoperit și au aprofundat diferite fațete ale sistemului imunitar. Imunologia (studierea sistemului imunitar) este una dintre științele care se dezvoltă cel mai rapid în medicina actuală.

SISTEM IMUNITAR SLĂBIT. Recomandări

    • Luați în considerare factorii care pot să vă compromită sistemul imunitar și urmați pașii necesari corectării acestuia. Două dintre cele mai comune cauze care afectează sistemul imunitar sunt stresul și dieta incorectă, în special dieta bogată în grăsimi și în alimente rafinate și procesate.
    • Dați sistemului imunitar necesarul de nutrienți care promovează o bună funcționare. Unii dintre cei mai adecvați ar fi:
      • Vitamina A este o vitamină antiinfecții. Dacă este folosită corespunzător și în doze moderate, vitamina A este foarte rar toxică și prezintă o importanță mărită în sistemul de apărare al organismului.
      • Vitamina C poate fi cea mai importantă vitaminele a sistemului imunitar. Ea este esențială în formarea hormonilor suprarenali și în producerea limfocitelor. De asemenea, s-a arătat că are un efect direct asupra bacteriilor și virusurilor. Vitamina C ar trebui luată cu bioflavonoizi, substanțe naturale din plante care cresc absorbția și fortifică acțiunea vitaminei C.
      • Vitamina E interacționează, cu vitamina A și C, cât și cu mineralul seleniu, acționând ca un antioxidant și ca un gunoier de radicali liberi toxici. Vitamina E este o parte integrantă a sistemului de apărare a organismului.
      • Aportul de zinc crește răspunsul imunitar și promovează vindecarea atunci când este folosit în doze adecvate (cel mult 100 mg zilnic). De asemenea, susține protejarea ficatului.. Dozele de peste 100 de mg zilnic pot afecta sistemul imunitar.
    • începeți o dietă de fructe proaspete și legume (de preferat, nepreparate) plus arahide, semințe, leguminoase și alte alimente bogate în fibre.
    • Includeți în regimul alimentar chlorella, usturoi și orz perlat. Aceste alimente conțin germaniu, un element benefic pentru sistemul imunitar. De asemenea, adăugați în dietă kelp sub formă de kelp roșu sau kelp brun. Kelpul conține iod, calciu, fier, caroten, proteine, riboflavină și vitamina C, necesare pentru integritatea funcțională a sistemului imunitar.
    • Consumați băuturi verzi zilnic.
    • Evitați produsele animale, alimentele procesate, zahărul și sarea.
    • Urmăriți un program de post o dată pe lună pentru a scăpa de toxinele organismului care vă pot slăbi sistemul imunitar.
    • Folosiți spirulină, mai ales în timpul postului. Spirulina este un aliment natural și digerabil care ajută la protejarea sistemului imunitar. înlocuiește multi nutrienti necesari detoxifierii și vindecării.
    • Aveți grijă să dormiți suficient. Pe cât de mult posibil, evitați stresul.
    • Faceți mișcare moderată și regulată. Exercițiile reduc stresul și îmbu­nătățesc starea de spirit, ceea ce are importanță în sistemul imunitar. In plus, producția de limfocite T este stimulată de mișcare.
    • Evitați supraalimentarea.
    • Nu fumați și nu consumați băuturi alcoolice sau cafeina.
    • Nu luați droguri.

Sursa: ,,Nutriție și biotratamente de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand, reprezentând un „ghid complet pentru vindecarea fără medicamente, prin vitamine, minerale, plante și suplimente nutritive″. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-3.

VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!

Maria Popa

Editor la Chibzuintza.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *