ocitocină – definiție
OCITOCINĂ – Substanță care provoacă sau mărește contracțiile uterine. Se folosesc ca ocitocine unele derivate din cornul secarei (metilergometrină), hormonul ocitocic (oxitocină} și produși de sinteză cu acțiune ocitocică.
Aceste medicamente se folosesc pentru inducerea farmacologică a travaliului sau imediat după naștere pentru a opri hemoragia care survine după expulzia placentei, menținând uterul foarte contractat.
Substanțele ocitocice, în special cornul secarei, sunt utilizate adesea pentru a provoca avorturi ilegale, dar, fiind foarte toxice, dacă sunt utilizate în doze mari reprezintă un mare pericol și pentru mamă.
Sursa: ,,Dicționar medical ilustrat de la A la Z”, editura LITERA. Dicționarul se poate achiziționa de aici: link-5.
VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!
