,,Jocul linistii” in educatia copilului

Nimic nu e mai puternic si mai frumos decat sentimentul ce ne cuprinde atunci cand ne tinem copiii in brate. Neajutorarea si gingasia lor ating in inimile noastre corzi nobile.

Bineinteles ca odata cu copiii ne vin o multime de griji si de probleme, si de aceea sunt oameni care privesc copiii ca pe o povara, dar este doar o amagire.

„ Cand este in casa un nou-nascut, casatoria parca s-ar naste iarasi”. Copilul ii apropie pe soti ca niciodata. In fata tinerilor parinti apar scopuri si dorinte noi. „Eu„ nu mai este centrul universului. Ei au un scop pentru care sa traiasca, un scop suficient de mare ca sa umple toata viata lor.” (Sfanta Mucenita Aexandra, Imparateasa Rusiei).

Daca in familie dainuie credinta, dragostea, toate vin de la sine. Dragostea de copii le da parintilor putere sa indure toate greutatile vietii. Reusesti sa realizezi lucruri de care inainte nu credeai ca ai fi capabil. Atunci cand esti constrans de timp devii mult mai eficient si daca esti dornic de munca si priceput nu ai cum sa duci lipsuri. O stimata doamna, mamica la randul ei, imi spunea ca trebuie sa fim puternici pentru a deveni noi modelele copiilor nostri.

Una din marile probleme din cadrul familiei, in special in zilele noastre, este educatia copilului. Eu consider ca, spre deosebire de parintii nostri, noua ne este mult mai greu sa ne educam copiii. Gresim in special la primul copil cu rasfatatul. Ii este mai usor unui parinte sa-si alinte copilul decat sa-l pedepeasca. Din experienta va spun ca un copil trebuie pedepsit, Numai cu vorba buna nu faci treaba.

O buna metoda de ponderare a neastamparului copilului este ,,jocul linistii”. Ar trebui sa fiti motivati sa va faceti timp pentru liniste – atat adultii cat si copiii lor. Chiar si copiii foarte mici sunt capabili sa se bucure de momentele linistite.

Noi am fost inspirati de educatoarea lor de la gradinita in practicarea „jocului linistii”. Desi copiii foarte dinamici nu-si pot controla neastamparul, decat cu foarte mare greutate, ei sunt cei care apreciaza cel mai mult ”jocul linistii”. Simt nevoia de liniste.

In ziua de astazi copiii sunt inconjurati de o multime de zgomote care le perturba linistea. Chiar si in casa, televizorul care merge la unele familii continuu, masina de spalat, aspiratorul, telefonul etc..

Maria Montessori scria – „Adeseori linistea ne ajuta sa aflam poate ceea ce nu stiam pe deplin, si anume ca avem o viata interioara. Copiii isi dau seama de acest lucru prin intermediul linistii”.

Un rezultat frumos l-am avut cu copiii mei in parc, unde am practicat ,,jocul linistii” si apoi dupa 10 minute am povestit fiecare ce a vazut, ce a auzit, ce sunete sunt create de oameni si care sunete provin de la lucrurile create de Dumnezeu.

De nenumarate ori ne place sa privim cerul si sa identificam norii cu diverse animale sau obiecte. Este un moment frumos, care le produce entuziasm celor mici.

Am practicat „jocul linistii”si in casa si se amuzau copios, mai ales in timpul zilei, deoarece stand la bloc auzeau tot felul de zgomote de la vecini sau chiar ciripitul pasarilor de afara, latratul cainilor, liftul etc.

Puteti folosi chiar si o clepsidra si un covor frumos colorat, culori calde, cu participarea la joc a intreagii familii.

Ar mai fi multe de scris dar promit ca o sa-mi mai fac timp sa scriu astfel de articole.

Pentru redactarea acestui articol m-am inspirat si din cartea ”Cum sa indrumam copilul in viata duhovniceasca” de psihologul Elizabeth White.

Inchei cu cateva citate care mie mi-au dat de gandit:

”Cel ce a nascut da viata, pe cand cel ce a crescut si a invatat bine odrasla sa i-a dat o viata buna” (Sfantul Tihon din Zadonsk)

„Nu nasterea ca atare te face tata, nu purtarea in pantece te face mama, ci buna crestere pe care o dai copiilor tai„ (Sfantul Ioan Gura de Aur).