Ce trebuie să știi despre schizofrenie?

Schizofrenia este o boală care face imposibilă diferențierea dintre ce este imaginar și ce este real. Simptomele caracteristice includ dezorganizarea gândirii, a vorbirii și a percepției, lipsa de curiozitate, contactul emoțional scăzut cu cei din jur, letargia, schimbările emoționale cum sunt încordare și/sau depresie și perturbările de comportament mai dramatice, variind de la catatonie la izbucniri violente și delir.

Persoanele cu schizofrenie pierd, într-o oarecare măsură, contactul cu realitatea și mulți par să fie retrași într-o lume a lor. Halucinațiile nu sunt un simptom rar.

Există patru tipuri fundamentale de schizofrenie:

1. Schizofrenia catatonică este caracterizată printr-o postură anormal de rigidă, lipsă de mișcare sau mișcare frenetică.
2. Schizofrenia dezorganizată, numită și schizofrenie hebefrenică, este caracterizată prin lipsa unei game normale de emoții, combinată cu o exprimare care dovedește o gândire dezordonată.
3. Schizofrenia paranoidă este caracterizată prin simptome de halucinații și delir.
4. Schizofrenia nediferențiată presupune, un amestec de diferite simptome.

În timp ce debutul bolii este adesea legat de un eveniment stresant, cauza de bază sau cauzele schizofreniei nu sunt cunoscute.

Unii cercetători cred că schizofrenia este ereditară, existând dovezi că unele cazuri de schizofrenie sunt rezultatul unui defect moștenit în chimia corpului, în care substanțele chimice din creier numite neurotransmițători funcționează anormal.

Alții teoretizează că schizofrenia este rezultatul unor factori externi, cum sunt complicații în timpul nașterii, răniri la cap, o reacție la un virus, inclusiv virusul gripei, sau poluanți din mediu care ajung la creier și-l afectează. Există printre schizofrenici o incidență ridicată de răniri la cap în copilărie și complicații în timpul nașterii. O gamă largă de droguri dau și ele simptome de tip schizofrenic.

O altă teorie se concentrează pe factorii nutriționali. Există indicații că schizofrenia ar putea fi asociată cu niveluri ridicate de cupru în țesuturile corpului. Când nivelul cuprului este foarte ridicat, nivelul vitaminei C și cel al zincului scad. O carență în zinc ar putea duce la vătămarea zonei pineale din creier care, în mod normal, conține cantități ridicate de zinc și care, la rândul ei, ar putea face o persoană vulnerabilă la schizofrenie și la alte psihoze. Alte indicii vin de la faptul că boala este sezonieră. Incidența episoadelor de schizofrenie tinde să crească în lunile reci, când consumul de zinc este mai scăzut.

Carența de magneziu ar putea fi, de asemenea, un factor declanșator. Unele cercetări au arătat că nivelul de magneziu din sânge la persoanele cu schizofrenie activă este mai scăzut decât normal și că nivelul este mai ridicat la persoanele cu schizofrenie în remisie. S-a emis ipoteza că ar putea interveni un tip de cerc vicios; nivelul ridicat de stres resimțit de cei cu boli schizofrenice severe ar putea duce la carență de magneziu, care, la rândul ei, ar exacerba simptome cum sunt neliniștea, frica, halucinațiile, slăbiciunea și problemele fizice.

Nivelurile și echilibrul dintre neurotransmițătorii dopamină, serotonină, epinefrină și norepinefrină și modul în care fiecare creier răspunde la aceste substanțe, ar părea că joacă un rol esențial în dezvoltarea schizofreniei.

Înainte se considera că incidența bolii în lume era de 1 la 100 de per­soane. Acum se știe că incidența este mult mai scăzută, între 7 și 8 bolnavi la 1 000 de persoane, conform profesorului de psihiatrie John McGrath, doctor în medicină de la Universitatea Queensland, Australia.

Mai mult, s-a crezut că bărbații sunt mai afectați de această boală decât femeile, ceea ce a dus la emiterea ipotezei că hormonul estrogen ar putea proteja creierul. Când femeile ating vârsta de scădere a estrogenului, spre 50 de ani, incidența și severitatea episoadelor de schizofrenie par să crească. Nu există o dovadă științifică hotărâtoare că ipoteza estrogenului este, de fapt, adevărată. Cercetările recente făcute în Australia, care au analizat alte 188 de studii făcute în 46 de țări diferite, au ajuns la concluzia că nu există o diferență majoră între incidența bolii la bărbați și la femei, și nici vreo diferență majoră între persoanele care trăiesc în mediu urban și cele care trăiesc în mediu rural, așa cum păreau să sugereze cercetările anterioare.

Un lucru interesant este constatarea că schizofrenia pare să domine în țările dezvoltate, în raport cu națiunile în curs de dezvoltare. Cercetătorii recomandă maximă precauție când trag astfel de concluzii, deoarece ar putea exista numeroși factori sociali și economici care să distorsioneze rezultatele.

Schizofrenia. Recomandări

• Mențineți o alimentație bogată în fibre — care include multe legume crude, proaspete și proteine de calitate — și încercați să mâncați nu trei mese bogate pe zi, ci gustări mai dese cu cantități mici de alimente. Ajută la menținerea nivelului stabil al zahărului în sânge, ceea ce are o influența stabilizatoare asupra dispozițiilor și comportamentului.
• Includeți următoarele în regimul dumneavoastră alimentar: piept de pui sau curcan, drojdie de bere, cambulă, mazăre, semințe de floarea-soarelui și ton. De asemenea, mâncați alimente bogate în niacin, cum sunt broccoli, morcovi, porumb, ouă, pește, cartofi, roșii și grâu integral.
• Nu consumați cafea. Mărește producția de norepinefrine, un stimulent neurotransmițător.
• Evitați alcoolul. Consumul de alcool epuizează zincul din organism. Se știe că multe boli psihice sunt înrăutățite de lipsa de zinc.
• Controlați sursele de tensiune din mediul care vă înconjoară. Stimularea excesivă din cauza emoțiilor puternice și munca excesivă pot exacerba simptomele.

Schizofrenia. Observații

• Uneori, sunt necesare doze foarte ridicate de vitamine pentru a menține funcționarea bună a creierului.
• Analiza părului arată dezechilibrul mineralelor, care poate contribui la deficiențe mentale.
• Unii experți cred că multe sinucideri printre tineri ar putea fi legate de schizofrenia nediagnosticată.
• Psihiatrii au găsit o legătură între schizofrenie și pelagră, o boală produsă de carența de vitamină B₃ (niacin). Administrarea de câteva grame de niacinamidă zilnic (sub supraveghere medicală) a fost încercată și a dat rezultate bune.
• Boala celiacă nediagnosticată, cauzată de intoleranța la gluten, poate da simptome similare cu acelea ale schizofreniei. Intoleranța la gluten poate duce la depresii grave.
• Terapia medicamentoasă este, în mod normal, tratamentul ales pentru schizofrenie. Totuși, nu există un singur tratament medicamentos eficient în toate cazurile. Ar putea fi necesar să se încerce mai multe tipuri de medicamente pentru a-l găsi pe acela care ține cel mai bine simptomele sub control.
• Un medicament nou, olanzapină (Zyprexa), a fost utilizat de la mijlocul anilor 1990 pentru tratarea schizofreniei. Se presupunea că reduce frisoanele asociate cu alte medicamente mai vechi cum ar fi haloperidolul (Haldol). Cu toate acestea, un studiu recent, care a testat olanzapina în paralel cu o combinație de două medicamente — haloperidol și un medicament contra reducerii tremurului, benztropina (Cogentin) —, a demonstrat o foarte mică diferență între cele două terapii. Olanzapina are, de asemenea, efecte secundare nedorite – creșterea în greutate -, iar costul ei este considerabil mai ridicat.
• Dacă luați medicamente prescrise pentru schizofrenie, nu renunțați la medicație fără a consulta mai întâi doctorul. Nu luați nici un supliment din cele enumerate mai sus care ar putea afecta sinteza dopaminei, serotoninei sau norepinefrinei, fără a consulta un medic.
• Unele cazuri de schizofrenie au fost legate de alergii alimentare. Multe persoane găsesc că simptomele se îmbunătățesc după un regim.

Sursa: ,,Nutriție și biotratamente″ de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand, reprezentând un „ghid complet pentru vindecarea fără medicamente, prin vitamine, minerale, plante și suplimente nutritive″. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-3.