TOXICITATE A MERCURULUI. Recomandări

Mercurul este unul dintre cele mai toxice metale – mai toxic chiar decât plumbul. Această otravă se găsește în sol, apă, alimente, ca și în apele reziduale, în fungicide și pesticide. Unele cereale și semințe sunt tratate cu clorură de metilmercur, care intră în alimente. Pentru că metilmercurul contaminează apele, mari cantități se găsesc în pește, mai ales în cel care se vinde în lanțurile alimentare. Mercurul mai este prezent într-o mare varietate de produse, inclusiv cosmetice, plombe dentare, plastifianți, bate­rii, instrumente industriale, cerneluri folosite la tipărituri și tatuaje, latex, unele medicamente, unele vopseluri, plastic, lacuri, solvenți și conservanți pentru lemn.

Mercurul este o otravă care se acumulează. Nu există barieră care să oprească mercurul să pătrundă în celulele creierului. El se fixează în centrii durerii din creier și în sistemul nervos. Prezența lui poate împiedica atât pătrunderea normală a nutrienților în celule, cât și eliminarea deșeurilor din celule. Se poate combina cu celulele imune, derutându-le și intervenind în răspunsul imunitar normal. Poate fi factorul din spatele multor boli autoimune.

Mercurul poate cauza probleme permanente de rinichi, cardiace și respiratorii.

Cantități semnificative de mercur în organism pot produce artrită, depresie, dermatită, amețeli, oboseală, boli ale gingiilor, greață, vomă, pierdere a părului, insomnie, dureri de cap, dureri în articulații, dificultăți de vorbire, pierderi de memorie, diaree, slăbiciune musculară și salivație excesivă.

Niveluri ridicate pot interveni în activitatea enzimelor, ducând la orbire și la paralizie. Simptomele intoxicației cu mercur le pot imita pe cele ale sclerozei multiple și ale sclerozei amiotrofice laterale (ALS, cunoscută și ca boala lui Lou Gehrig).. Multe alergii alimentare și de mediu pot fi atribuite direct intoxicației cu mercur.

Agenția de Mediu a SUA a legat expunerea la vapori de mercur de bolile menstruale și de avortul spontan. Expunerea la mercur în timpul sarcinii poate cauza afecțiuni neurologice, ca inteligența scăzută și încetinirea dezvoltării la copii. în plus, rata mortalității la copiii mici este semnificativ crescută, dacă mamele sunt expuse la mercur. Copiii cu intoxicație gravă cu mercur pot suferi de acrodinie, un sindrom caracterizat prin jupuirea și înroșirea pielii de pe mâini, nas și picioare, prin orbire, creștere a ritmului cardiac, agitație și dureri în brațe și picioare.

Semnele care indică prezența nivelurilor toxice de mercur sunt schimbările comportamentale, depresia psihică, confuzia, iritabilitatea și hiperactivitatea. Persoanele cu această intoxicație pot avea și reacții alergice și astm. Au un gust metalic în gură și-și pot pierde dinții. Simptomele pot apărea în câteva minute sau la 30 de minute după masă.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), amalgamul din plombele dentare este cea mai importantă sursă de expunere la mercur. Mai mult de 180 de milioane de americani au plombe dentare cu amalgam cu mercur. Când dentiștii se referă la plombe cu „argint“, se referă, de obicei, la umpluturi care au culoarea argintului, dar, de fapt, conțin circa 50% mercur, 25% argint și 25% alte materiale, cum sunt cuprul, cositorul și nichelul. Toate metalele folosite la plombe sunt toxice, dar nici unul atât de periculos ca mercurul. Un amalgam poate elibera 3-17 mcg de mercur pe zi. Vaporii de mercur eliberați de amalgamul dentar se combină cu substanțele chimice în gură și creează imediat cantități toxice de metilmercur care este absorbit în țesuturile gurii și în căile aeriene și transportat în sânge spre creier și alte țesuturi ale organismului.

Multe persoane au suferit ani de zile de diferite probleme de sănătate – candidoze, convulsii musculare, oboseală cronică și infecții repetate – de care au scăpat după ce au scos amalgamul dentar.

TOXICITATE A MERCURULUI. Recomandări

• Mâncați alimente crescute organic, în special fasole boabe, ceapă și ustu­roi, pentru adaosul de sulf care apără corpul de substanțe toxice.
• Beți numai apă distilată. Beți multe sucuri curate, din fructe și legume.
• Suplimentați dieta cu multe fibre (fulgii de ovăz sunt o sursă bună) și pectină (din mere).

Notă: Luați întotdeauna suplimentele cu fibre separat de alte suplimente și medicamente.

• Mâncați cu moderație pește fript; nu-l ungeți cu grăsimea lui. În vreme ce unii pești pot conține mercur, peștele mai conține și compuși numiți alchilgliceroli, care ajută la eliminarea mercurului din corp. Dacă peștele conține mercur, acesta se găsește, în primul rând, în grăsime. Când frigeți peștele și scurgeți sosul, eliminați mare parte din găsime și păstrați alchilglicerolii buni.
• Dacă vă suspectați de intoxicație cu mercur, faceți analiza părului. Poate detecta nivelul toxic al mercurului. Mercurul nu trebuie să apară în urină sau în probele de sânge.
• Dacă testele arată nivel crescut de mercur, înlăturați plombele cu amalgam dentar/Plombele trebuie înlăturate numai după ce au fost încercate alte măsuri.

Sursa: ,,Nutriție și biotratamente″ de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand, reprezentând un „ghid complet pentru vindecarea fără medicamente, prin vitamine, minerale, plante și suplimente nutritive″. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-3.