Primul ajutor în cazul degerăturilor

Poartă numele de degerături tulburările locale și generale ale organis­mului produse prin acțiunea frigului. Cu cât temperatura este mai scăzută, cu atât leziunile se instalează mai repede și sunt mai grave. Astfel, o tem­peratură de -20° care acționează un minut, produce leziuni asemănătoare cu o temperatura de 0° care a acționat 20 de minute.

În afara frigului, care este cauza determinantă, în apariția degerăturilor au rol și o serie de factori favorizanți, ca: îmbrăcămintea și încălțămintea udă (crează un mediu prin care se pierde căldura corpului și pătrunde fri­gul); vântul (scade temperatura locală și ajută la pătrunderea frigului prin îmbrăcăminte); umiditatea (poate duce la apariția unor leziuni cutanate și la +1°-5°; îmbrăcămintea și încălțămintea prea strâmtă; încălțămintea de cauciuc etc. Expunerea prelungită la frig afectează, în primul rând, extremi­tățile corpului (degete, mâini, picioare, vârful nasului, urechile), unde cir­culația sângelui este mai slabă și pierderile de căldură sunt mai mari.

În funcție de leziunile periferice, degerăturile sunt clasificate în trei ca­tegorii sau grade:

• Degerătura de gradul I se manifestă prin tegumente palide și reci cu dureri și parestezii locale (în prima fază) și eriteme difuze și persistente în­soțite de edeme locale (în faza a doua);
• Degerătura de gradul II prezintă în faza inițială tegumente de tip livedoid (eriteme alternând cu cianoză), urmate în faza a doua de apariția unor flictene (vezicule) pline cu lichid clar sau sanguinolent;
• Degerătura de gradul III debutează cu o cianoză intensă locală, ur­mată de instalarea unei gangrene (moartea țesuturilor). Gangrena, super­ficială sau profundă, se localizează de predilecție la mâini sau picioare și este deseori simetrică.

Tehnici de prim ajutor în cazul degerăturilor

Primul ajutor constă în scoaterea victimei de sub acțiunea frigului. Vic­tima va fi adăpostită la început într-o încăpere a cărei temperatură nu va depăși 10°, i se va face o frecție ușoară cu alcool a regiunii degerate și i se va da să bea lichide calde (ceaiuri).

În cazul în care trec mai multe ore până la efectuarea transportului la spital, iar pe zonele degerate apar flictene (bășici), însoțite de senzația de arsură, furnicături, leziunile vor fi spălate cu alcool și acoperite cu pansa­ment steril.

Sursa: ,,Teologie și medicină pentru familie”, de Dr. George Stan, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-2.