Tratament hepatita A, hepatita B, hepatita C. Prevenire

tratament-hepatita-a-b-cTratament hepatita A, hepatita B, hepatita C

Toate cazurile de hepatită virală sunt internate şi tratate în spital.

Hepatitele acute virale nu au încă un tratament etiologic.

Tratamentul trebuie individualizat în funcţie de tipul de hepatită (A, B sau C), de forma clinică etc.

Cu măsuri din cele mai simple, se obţine vindecarea în hepatita virală de tip A, în timp ce în hepatita virală de tip B tratamentul trebuie să fie mai complex şi mai prelungit.

Repausul la pat în primele 2-3 săptămâni de boală este esenţial pentru vindecarea hepatitei A, protejând de agravări şi complicaţii, în timp ce pentru hepatita B izolarea trebuie să dureze 40 de zile (ţinând seama de negativarea lentă a antigenului HBs).

Valoarea repausului în poziţia culcat a corpului este demonstrată şi de faptul că, în această poziţie, fluxul sangvin hepatic creşte cu 40-50% faţă de poziţia în picioare.

În afară de repausul în spital, se recomandă un repaus relativ de 2-3 luni şi la domiciliu.

Dieta în hepatitele virale

În perioada iniţială, cu tulburări digestive, se recomandă o dietă de tip hidro-lacto-zaharat (sucuri de fructe, lapte, supe, ceaiuri, compot etc.).

Se recomandă mese mici şi repetate.

Revenirea toleranţei digestive permite o dietă fară restricţii majore, valabilă şi pentru convalescenţă.

În perioada de declin a bolii, când a apărut pofta de mâncare, se introduc în dietă şi grăsimile (ulei de măsline, de porumb, de floarea soarelui, unt, frişcă, smântână), iar dieta va avea un conţinut normal de sare de bucătărie (este inutul şi eronat să chinuim bolnavul cu diete desodate).

promotiile-saptamanii-la-emag

Pentru o perioadă variabiă (1-6 luni) se recomandă evitarea consumului de alcool şi de condimente iuţi.

Amintim că nu există încă nici un medicament virulicid în hepatita acută virală. În schimb, în formele severe şi în formele prelungite, o serie de medicamente s-au dovedit eficace şi utile.

Citește mai multe despre sănătate: CLICK AICI.

Prevenire hepatita A, hepatita B, hepatita C

Pentru prevenirea hepatitelor virale (A, B, C), măsurile trebuie să aibă în vedere cele 3 verigi epidemice: sursa de infecţie, calea de transmitere şi masa receptivă.

Măsuri faţă de sursa de infecţie: izolarea obligatorie în spital a bolnavilor cu hepatită acută (izolare de 3 săptămâni pentru hepatita A şi de 40 de zile pentru hepatita B); identificarea bolnavilor cu hepatită cronică sau cu ciroză, purtători de antigen HBs, care pot transmite virusul B prin salivă sau sânge; identificarea, pe cât posibil, a purtătorilor cronici şi asimptomatici de virus B (1-20% din populaţie, după zone geografice), care trebuie informaţi că nu au voie să doneze sânge sau să împrumute obiecte de toaletă sau orice alt obiect personal expus contaminării cu sânge sau cu salivă.

Trebuie spus că identificarea tuturor surselor de infecţie cu virus A, B şi C rămâne în practică un obiectiv irealizabil, datorită varietăţii formelor clinice şi a numeroaselor infecţii inaparente, care rămân necunoscute în imensa lor majoritate.

Măsuri faţă de căile de transmitere. În cazul hepatitelor cu transmitere fecal-orală (A şi E), trebuie respectate toate măsurile de igienă personală, protecţia apei potabile şi a produselor alimentare, controlul igienei colectivităţilor de copii, controlul igienei closetelor publice şi din colectivităţi, distrugerea muştelor şi a gândacilor, educaţie sanitară etc.

În cazul hepatitelor cu transmitere parenterală, trebuie sterilizat instrumentarul şi diferitele materiale utilizate în practica medico-chirurgicală, trebuie depistaţi şi excluşi din rândul donatorilor, atât purtători de antigen HBs cât şi cei care au avut hepatită acută sau sunt bolnavi de hepatită cronică etc.

Pentru mai multe informații despre sănătate: CLICK AICI.

De asemenea, nu trebuie uitată educaţia sanitară a întregii populaţii, în special asupra riscului de infectare la frizeri şi manichiuriste prin folosirea fără sterilizare a lamelor, bricelor, forfecuţelor, ca şi în cazul tatuajelor, ca şi asupra riscului raporturilor sexuale întâmplătoare.

În cazul hepatitei A este posibilă o profilaxie pasivă, cu gamma-globuline normale, care are următoarele indicaţii: contacţi cu bolnav în familie, în colectivităţile de copii, consum de apă suspectă de a fi contaminată etc.

A fost realizat şi un vaccin cu virus A omorât, destinat persoanelor expuse riscului de infecţie (sector medical, copiilor din colectivităţi şcolare etc.).

Şi în cazul hepatitei B este posibilă o profilaxie pasivă cu imunoglobuline specifice (anti-HBs), care are indicaţii în inoculări accidentale (personal medico-sanitar) şi periodic la persoanele cu risc crescut de infecţie cu virus B şi care nu posedă anticorpi anti-HBs (centre de hemodializă).

Imunizarea activă se obţine prin vaccinarea cu vaccin care cuprinde antigen HBs pur.

Vaccinarea constă în trei inoculări de 1 ml. în zona deltoiniană, la intervale de o lună (a doua inoculare) şi şase luni (a treia inoculare).

În cazul hepatitei cu virus C, nu există încă posibilităţi de profilaxie specifică.

Sursa: ,,Teologie si medicina pentru familie”, Dr. George Stan (o lucrare de mare valoare, pe care o recomand).

Învață să te menții sănătos: CLICK AICI.

VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te și la următoarele gratuit:
Adresa ta de email:

Ion Bogdan Popa

Român creștin ortodox, blogger la Chibzuintza.ro, tata a trei copii, pasionat de internet, optimist, .....

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *