Toxiinfecţiile alimentare. Cauze, evoluție, simptome, prevenire, tratament
Toxiinfecţiile alimentare sunt boli acute, care apar sporadic sau epidemic, în urma consumării de alimente intens contaminate cu diverse bacterii şi toxinele acestora, având tablou clinic asemănător (cu dureri abdominale, greaţă şi vărsături, diaree şi de multe ori febră), cu debut brutal şi fenomene toxice generale.
Denumirea de „toxiinfecţie alimentara” este adecvată, deoarece atât componenta toxică, cât şi cea infecţioasă, sunt prezente concomitent şi în proporţii variabile, în cursul acestor boli.
Există astfel toxiinfecţii alimentare în care domină elementul infecţios, cauzat de multiplicarea enormă a germenilor în alimentul consumat, în timp ce în alte toxiinfecţii domină elementul toxic, simptomatologia fiind datorită toxinei respective.
Toxiinfecţiile alimentare nu dau imunitate.
Învață să ai grijă de sănătatea ta: CLICK AICI.
Toxiinfecţiile alimentare – CAUZE
Sunt mulţi agenţi patogeni care pot determina toxiinfecţii alimentare: Salmonelle, Shigelle, stafilococi enterotoxici etc.
Toxiinfecţiile alimentare sunt răspândite pe tot globul.
Ele pot să apară sporadic, când o singură persoană a consumat un aliment contaminat, dar cel mai des apar sub formă de focare epidemice în familii sau colectivităţi întregi de zeci sau sute de persoane, care au consumat acelaşi aliment contaminat.
Alimentele care pot fi cel mai frecvent contaminate sunt: carnea şi produsele din carne (conserve etc.), peştele, laptele şi produsele lactate (frişcă, smântână, brânză etc.), laptele praf, ouăle (îndeosebi ouăle de raţă care pot conţine salmonele în proporţie de peste 19%), preparatele culinare din alimentele contaminate (prăjituri, îngheţată, cremă, maioneză etc.).
Este interzisă folosirea ouălor de raţă pentru pregătirea de îngheţată şi creme.
Ouăle de raţă pot fî consumate numai după ce au fost fierte bine.
Sursa de infecţie poate fi omul care manipulează alimentele cu mâinile murdare, sau cu infecţii stafilococice la mâini (panariţii, furuncule, abcese etc.), sau purtătorii nazali de stafilococ patogen (5-40% dintre oameni) care pot contamina orice aliment şi îndeosebi laptele şi produsele lactate.
Stafilococii rezistă şi se înmulţesc în brânza sărată, ca şi în alte alimente sărate. Alte surse de infecţie pot fi stafilococii de origine bovină (mastita vacilor, care furnizează laptele).
De asemenea, sursele de infecţie sunt foarte numeroase. Pe lângă un rezervor uman (excretor uman de Salmonelle), există un vast rezervor animal de Salmonelle în jurul omului: şoarecii şi şobolanii, câinii, pisicile, păsările de curte, porumbeii, vitele mari (cornutele), porcii etc.
Bacilul botulinic poate ajunge din pământ ori praf să contamineze alimente variate: zarzavaturi, legume, fructe, conserve.
Tablourile clinice ale toxiinfecţiilor alimentare sunt variate, în funcţie de cantitatea de germeni din alimentul infectat şi consumat şi de starea organismului infectat (vârsta, starea de nutriţie, starea organelor vitale).
Fără o infecţie masivă, datorită înmulţirii imense a germenilor în alimentul contaminat şi consumat, nu se poate realiza tabloul unei toxiinfecţii alimentare.
O infecţie săracă, determină numai o infecţie inaparentă sau tulburări digestive minime.
Toxiinfecţia alimentară este mai gravă la o vârstă mică şi la vârstnici.
Condiţiile favorabile de mediu extern: căldura, favorizând înmulţirea germenilor, precum şi durata prelungită a menţinerii alimentului contaminat în condiţii favorabile de înmulţire a germenilor, până la consumarea acestui aliment, prezintă o mare importanţă pentru apariţia şi gravitatea unei toxiinfecţii alimentare.
Deci timpul scurs de la contaminarea alimentului şi pană la consumarea lui, are o mare importanţă în declanşarea bolii: simptome nule, dacă se consumă imediat după contaminare din alimentul contammat şi simptome din ce în ce mai puternice cu fiecare oră care se scurge din momentul contaminării.
Toxiinfectia alimentara cu Salmonelle este cea mai frecventă. Apare după ingestia de came, oua, praf de ouă, lactate şi praf de lactate, contaminate.
Citește mai multe despre sănătate: CLICK AICI.
Toxiinfecţiile alimentare – EVOLUȚIE ȘI SIMPTOME
Incubaţia este de 12-36 (4-48) de ore.
Debutul este brusc, alarmant, cu stare de rău general, astenic marc, cefalce. ameţeală, frisoane, greţuri, vărsături, colici abdominale.
Tegumentul este palid şi acoperit cu sudori reci. Febra creşte in câteva ore la 39-40°.
Apare diareea, cu scaune numeroase, din ce în ce mai moi, cantitativ bogate, apoase, galben-verzui şi urât mirositoare, cu mucozităţi şi adesea cu striuri de sânge.
Evoluţia variază după forma clinică. În formele uşoare şi comune, după tabloul alarmant iniţial, totul se normalizează in câteva zile şi numai în convalescenţă mai persistă o stare de astenie.
Eliminarea salmonelelor prin scaun încetează în câteva zile şi numai în 10-20% din cazuri se mai poate prelungi câteva săptămâni.
În formele severe evoluţia se poate prelungi 10-14 zile, cu tulburări digestive, iar în formele hipertoxice moartea poate surveni în 48 de ore.
Mortalitatea este de 1-2% şi chiar mai mare în epidemii severe.
Cei mai expuşi suni copiii mici. persoanele in vârstă şi bolnavii cu boli cronice (cardiaci, cirotici).
Informații despre sănătate: CLICK AICI.
Toxiinfecţia alimentară dată de stafilococul patogen
Toxiinfecţia alimentară dată de stafilococul patogen este produsă de anumite tulpini de stafilococ patogen, care produce o enterotoxină termorezistentă (termostabilă), care deci nu poate să fie distrusă prin prepararea culinară, chiar la temperatura de fierbere.
Stafilococii secretă aceste enterotoxine în alimentele păstrate la temperatura camerei (în câteva ore alimentele devin toxice).
Prepararea lor culinară nu prezintă deci nici o siguranţă, enterotoxina persistând în alimentele gătite.
Toxina nu se mai formează când alimentele sunt păstrate în frigider.
Stafilococii contaminează frecvent laptele, produsele lactate, mai ales brânza sărată, carnea, peştele, şunca, cremele, maionezele, îngheţata etc.
Contaminarea alimentelor se produce de la purtătorii nazali de stafilococ sau de la cei cu infecţii stafilococice ale mâinilor.
Are o incubaţie scurtă de 1-4 ore de la ingestia alimentului infectat. Acest lucru se explică prin faptul că bolnavul ingeră enterotoxină gata eliberată în aliment.
Debutul toxiinfecţiei alimentare date de stafilococul patogen este brusc şi brutal, cu salivaţie, greaţă, vărsături, colici abdominale, scaune diareice apoase şi abundente, ameţeli.
De obicei nu apare febră.
Boala are o durată de ordinul orelor (de la 6-12 ore la maximum 36-48 de ore) şi lasă o scurtă stare de convalescenţă, cu astenie, apetit scăzut, pentru încă 2-3 zile.
Evoluţia poate fi şi severă, marcată de apariţia unor complicaţii prin deshidratare intensă, putându-se ajunge la colaps sau insuficienţă renală acută.
Tratamentul toxiinfecţiilor alimentare
Tratamentul toxiinfecţiilor alimentare este individualizat în funcţie de forma clinică şi vârstă şi se face în spital.
Prevenirea toxiinfecţiilor alimentare
Nu există profilaxie specifică. Profilaxia toxiinfecţiilor alimentare constă în identificarea şi neutralizarea surselor de infecţie, în prevenirea contaminării alimentelor şi în educaţia sanitară a populaţiei.
Surse inspiratie:
– ,,Teologie si medicina pentru familie”, Dr. George Stan (o lucrare de mare valoare, pe care o recomand).
Învață să te menții sănătos: CLICK AICI.
VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!