Ce trebuie să știi despre vertij?


 

vertijVertijul implică senzație de amețeală, de slăbiciune, de dureri de cap, rezultate a unui simț deficitar al echilibrului.

O persoană care suferă de vertijuri poare avea senzația de prăbușire și/sau că obiectele din jur și camera se învârtesc. În anumite cazuri, persoana poate simți că și ea se rotește. Câteodată, vertijurile sunt însoțite de greață și de pierdere a auzului. Nu este o boală în sine, ci este simptomul unei alte boli.

Vertijul apare când sistemul nervos central primește mesaje de la urechea internă, de la ochi, mușchi și receptori ai pielii, mesaje care se contrazic unele cu altele. Faptul se poate datora unor multiple cauze, precum tumori de creier, hiper– sau hipotensiune arterială, alergii, diabet, lovituri la cap, oxigenare inadecvată sau intermitentă a creierului, anemie, boli, infecții virale, febră, administrare a anumitor medicamente, deficiente nutriționale, boli neurologice, stres psihic, schimbări ale presiunii atmosferice, blocaj al canalului urechii sau al trompei lui Eustache, al urechii medii sau din cauza excesului de ceară din ureche. Amețeala și imposibilitatea de a menține echilibrul pot fi cauzate de o circulație cerebrală deficitară produsă de îngustarea vaselor de sânge care aprovizionează creierul (arteriscleroză), de vasele de sânge presate în zona gâtului (osteoartrită cervicală sau de boli precum diabetul sau anemia.

Există cel puțin o sută de simptome diferite ale vertijului. De asemenea, există diferite tipuri de vertij. Printre cele mai des întâlnite se regăsesc următoarele:

1. Vertijul cronic apărut ca rezultat al hipertensiunii sau arteriosclerozei. Acest tip de vertij fie nu dispare niciodată, fie apare toarte frecvent.

2. Vertijul senil poate fi cauzat de arterioscleroză, de o boala cronică a ochilor sau de sindromul numit vertijul pozițional benign paroxistic (BPPV). Oricum, este bine să aveți în vedere efectele secundare sau interacțiunile anumitor factori care pot duce la astfel de probleme.

3. Vertijul juvenil este, de obicei, cauzat de anxietate sau de hiperventilație.

4. Vertijul pozițional este, așa cum și numele sugerează, un acces de vertij care apare atunci când stați într-o anumită poziție. BPPV este un exemplu de vertij pozițional. Se consideră că apare când se produce un dezechilibru în mecanismele urechii interne. Structurile din urechea medie pot fi dislocate de anumite lovituri și mișcări ale capului.

5. Vertijul spontan poate dura de la câteva minute, la ore. Poate fi provocat de anumite mișcări, de boala Ménière sau de insuficienta oxigenare a creierului. Nivelul de zahăr din sânge poate fi o altă cauză a amețelilor asemănătoare vertijului.

Din cauza efectelor îmbătrânirii organismului, persoanele mai în vârstă sunt predispuse la vertijuri. Organismul menține un echilibru intre mecanismele complexe dintre urechea internă și văz. În canalele urechii interne există structuri numite otolite care sunt compuse din cristale de carbonat de calciu și care apasă pe celulele membranelor interne. Gravitația acționează asupra otolitelor, astfel încât să răspundă la mișcările capului. Acest lucru transmite semnale către creier. Creierul utilizează aceste semnale pentru a calcula poziția capului. Odată cu îmbătrânirea, în urechea interioară se pot acumula mici particule care să preseze celulele și, astfel, sunt trimise la creier semnale false. Acestea pot interfera cu simțul echilibrului și apare vertijul. În plus, odată cu îmbătrânirea, impulsurile nervoase au nevoie de mai mult timp pentru a ajunge de la ochi, nervi. Ia creier și la măduva spinării. Acesta este un alt efect al pierderii bruște a echilibrului, astfel intervenind amețeala.

Amețeala nu este sinonimă cu vertijul. Oricine poate avea o senzație de amețeală, de slăbiciune sau de cădere. Cei care suferă de hipotensiune pot avea astfel de senzații, când se întind sau stau jos. În anumite cazuri, amețeala poate fi prevestirea unui atac de cord, a unui accident vascular, a unui șoc sau a unui atac cerebral.

Vertij. Recomandări

  • Evitați mișcările bruște sau schimbările foarte rapide ale poziției corpului.
  • Limitați cantitatea de sodiu zilnică la mai puțin de 2 000 de mg. Prea mult sodiu poate afecta funcția urechii interne.
  • Evitați alcoolul, cafeina, nicotină și alimentele prăjite.
  • Pentru a scăpa de amețeală, așezați-vă pe un scaun cu picioarele fixate pe podea și concentrați-vă privirea câteva minute doar asupra unui obiect.
  • Dacă aveți amețeli după administrarea unui nou medicament, ar putea fi efectul secundar al acestuia. Discutați problema cu medicul sau cu farmacistul.
  • Dacă vertijul este o recurent, consultați medicul. Poate fi o problemă care necesită tratament.

Vertij. Observații

  • Persoanele care suferă de vertij trăiesc uneori un fenomen numit nistagmus, adică mișcarea involuntară și foarte rapidă a ochilor. Poate fi spontană, ca efect al mișcării bruște. Nistagmus sau orice altă mișcare a ochilor cere întotdeauna examinare medicală.
  • Amețeala poate fi provocată de multe cauze, unele dintre ele chiar serioase. Dacă vă simțiți amețiți și vă este greu să exprimați acest lucru, să gândiți sau să înghițiri, este nevoie de examinare medicală. Acestea pot fi simptome ale unui accident vascular cerebral. Amorțeala și pierderea vederii, pe lângă amețeală, pot fi, de asemenea, semne ale unui accident vascular cerebral.
  • Dacă amețeala este acompaniată de greață, de transpirație și de bătăi rapide ale inimii, consultați medicul. Acestea pot însemna diferite probleme de sănătate, precum atacul de cord sau, dacă aveți diabet, hipoglicemie (nivel scăzut de zahăr în sânge). Hipotensiunea sau scăderea bruscă a tensiunii sângelui poate provoca amețeli, mai ales după mese.
  • Aerul conține mai puțin oxigen la altitudini mari peste nivelul mării. Nivelul scăzut de oxigen poate cauza amețeli ușoare și temporare.
  • Anumite activități precum cele din parcurile de distracție, care includ mișcări rapide și bruște, mersul cu vaporul, jocurile video pot cauza amețeli sau vertij. În astfel de cazuri, simptomele dispar odată cu încetarea activității respective.
  • Tratamentul pentru vertijul paroxistic pozițional benign necesită exerciții speciale și, uneori, chiar operație.

Sursa: ,,Nutriție și biotratamente de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand, reprezentând un „ghid complet pentru vindecarea fără medicamente, prin vitamine, minerale, plante și suplimente nutritive″. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-3.


VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te și la următoarele gratuit:
Adresa ta de email:

Ion Bogdan Popa

Român creștin ortodox, blogger la Chibzuintza.ro, tata a trei copii, pasionat de internet, optimist, .....

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *