Ce trebuie să știi despre pietrele la rinichi?

pietre-la-rinichiPietrele la rinichi, în termeni medicali calculi renali, sunt acumulări de săruri minerale care se fixează oriunde de-a lungul traiectului urinar și pot reprezenta una dintre cele mai dureroase boli existente. Urina umană este, adesea, saturată până la limita de acid uric, fosfați și oxalat de calciu. În mod normal, datorită secretării diferiților compuși protectori și a mecanismelor de control al pH-ului urinei, aceste substanțe rămân suspendate în soluție.

Oricum, când compușii protectori sunt distruși sau imunitatea începe să scadă, substanțele se cristalizează și încep să se adune, formând pietre suficient de mari ca să împiedice fluxul urinar. Pietrele pot fi zimțate sau netede. Simptomele pietrelor la rinichi sunt durere care radiază din partea superioară a spatelui spre abdomenul inferior și zona inghinală, transpirație excesivă, micțiune frecventă, cu urină mirositoare sau tulbure, cu puroi și sânge, incapacitate de a acumula urină, greață, vomă și, uneori, frisoane și febră. În cazurile ușoare, simptomele pot imita un caz grav de gripă stomacală sau alte afecțiuni gastrointestinale.

Se apreciază că 10% dintre oameni fac pietre la rinichi într-un moment al vieții. Este ceva mai obișnuit la bărbații albi între 30 și 50 de ani, deși, dacă există o predispoziție pentru pietre la rinichi, se pot face și la 20 de ani. Pietrele la rinichi sunt ceva rar la copii și la afro-americani.Teoria este că factorii de climă care favorizează deshidratarea și/sau obiceiurile alimentare din regiune pot fi una dintre cauzele pietrelor la rinichi. Bărbații sunt mai predispuși decât femeile să sufere de această boală, iar riscul repetării unui episod de litiază renală în cazul bărbaților adulți este de 50% la opt ani.

Ca dimensiune și formă, pietrele pot fi cât un grăunte microscopic până la dimensiunea unui vârf de deget. Există patru feluri de pietre la rinichi: pietre de calciu (compuse din oxalat de calciu), pietre din acid uric, pietre struvitice (compuse din magneziu cristalizat și fosfat de amoniu) și pietre din cistină.

Aproape 80% dintre aceste pietre sunt din oxalat de calciu. Nivelul ridicat de calciu din sânge conduce la hipercalciurie – absorbție excesivă de calciu din intestine – care crește nivelul calciului în urină. Acest exces de calciu formează o piatră. Nivelul ridicat de calciu din sânge poate fi rezultatul disfuncției glandelor paratiroide (mici glande din gât care reglează nivelul calciului în sânge), al intoxicației cu vitamina D sau al mielomului multiplu. Consumul de carbohidrați rafinați, în special zahăr, poate ajuta la precipitarea pietrelor la rinichi, pentru că zahărul stimulează pancreasul să elibereze insulină care, în schimb, determină excretarea calciului suplimentar prin urina. Deshidratarea cronică ușoară sau recurentă poate fi un factor pentru formarea pietrelor la rinichi; căci ea concentrează urina, crescând predispoziția pentru formarea pietrelor.

Pietrele din acid uric se formează când cantitatea de urină excretată este prea mică și/sau nivelul acidului uric din sânge este anormal de ridicat. Această situație este, în mod obișnuit, asociată cu simptomele de gută. Spre deosebire de alte tipuri de pietre la rinichi, pietrele struvitice nu au legătură cu metabolismul, ele formându-se din cauza unei infecții. Femeile le fac adesea, din cauza infecțiilor repetate ale tractului urinar. Pietrele de cistină se formează din cauza unei stări numite cistinurie, un defect congenital rar care determină formarea pietrelor în rinichi sau în vezică din aminoacidul cistină.

Pietrele de calciu sunt, adesea, o boală de familie, pentru că tendința de a absorbi prea mult calciu este ereditară. De asemenea, la persoanele care au în familie cazuri de pietre la rinichi pare să existe o legătură mai puternică decât normal între absorbția de vitamina C sau de acid oxalic și excreția urinară de oxalat. Aparent, acești indivizi fie absorb mai mult oxalat din alimente, fie metabolizează cantități mai mari de precursori ai oxalatului. Persoanele care au boala Crohn sau sindromul intestinului iritabil, sau care au o alimentație bogată în acid oxalic, pot fi expuse unui risc crescut de pietre la rinichi și acești factori pot face să crească excreția de oxalat prin urină. Alți factori de risc pentru pietrele la rinichi sunt volumul redus al urinei, pH-ul corporal scăzut, ereditatea, clima tropicală și reducerea producției de inhibitori naturali urinari ai formării cristalelor.

Pietrele la rinichi sunt de zece ori mai obișnuite acum decât erau la începutul secolului XX. În vreme ce consumul de alimente bogate în acid oxalic (ouă, pește și unele legume) a scăzut semnificativ în perioada actuală, cantitatea de grăsimi animale și de proteine a crescut semnificativ în alimentație. Raportul dintre proteina vegetală și animală în dieta tipică de la începutul secolului XX era de 1 la 1. Raportul s-a schimbat și este de 1 la 2. Consumul de proteină animală este strâns legat de absorbția oxalatului.

Pietre la rinichi. Recomandări

  • Pentru calmarea durerilor, beți sucul unei jumătăți de lămâie cu un pahar de apă la fiecare jumătate de oră, până trece durerea. Puteți alterna sucul de lămâie cu suc de mere.
  • Ca să mențineți o funcție bună a rinichilor, beți multă apă de calitate – cel puțin opt pahare de apă pe zi. De departe cel mai bun mijloc de a preveni formarea pietrelor este să creșteți consumul de apă. Apa diluează urina și ajută la prevenirea concentrării mineralelor și a sărurilor care formează pietrele. (Deshidratarea cronică este factorul principal al pietrelor la rinichi în 15-20% din cazuri). Beți și suc neîndulcit de răchitele care face urina acidă (dacă nu sunteți predispus să faceți pietre din acid uric). Primul lucru dimineața, beți sucul de la o lămâie cu un pahar de apă caldă ca să preveniți formarea pietrelor. Sucul de lămâie are o concentrație de cinci ori mai mare de acid citric – sursă naturală de citrat – decât sucul de portocale. Studiile arată că persoanele care consumă limonadă zilnic reduc posibilitatea refacerii pietrelor.
  • Creșteți consumul de alimente bogate în vitamina A. Vitamina A este bună pentru tractul urinar și împiedică formarea pietrelor. Surse bune de vitamina A sunt lucerna, caisele, pepenele galben, morcovii, dovleacul, cartofii dulci și dovleceii.
  • Folosiți numai apă distilată pentru băut și gătit. Adăugați picături de microminerale în apa de băut.
  • Reduceți consumul de proteine animale sau eliminați-le din dietă. O dietă bogată în proteine determină organismul să excrete calciu, producând cantități excesive de calciu, fosfor, acid uric în rinichi și, adesea, producând dureroase pietre la rinichi.
  • Reduceți cantitatea de potasiu și fosfați. Nu folosiți sare sau clorură de potasiu, un substitut al sării. Evitați băuturile carbogazoase.
  • Nu omiteți din dietă calciul – este important pentru evitarea riscului de osteoporoză, care este o problemă mult mai frecventă decât pietrele la rinichi, în special la femei. Luați magneziu suplimentar ca să reduceți riscul de pietre la rinichi, crescând solubilitatea oxalatului de calciu. Fructele de mare, orezul brun și fasolea soia sunt surse naturale bogate în magneziu.
  • Beți cantități mari de lichid (de preferat, apă), așteptați douăzeci de minute pentru digestie și apoi urcați și coborâți scările. Se știe că ajută la eliminarea pietrelor mici, dar persistente de la rinichi.
  • Dacă nu reușiți să eliminați pietrele, mergeți la medic. Va face teste de urină și va stabili diagnosticul și tratamentul potrivit cu ajutorul razelor X.
  • Dacă aveți în familie cazuri de pietre la rinichi, luați la masă suplimente cu calciu. Când consumați alimente bogate în calciu cu oxalați, aceștia se combină și sunt eliminați prin scaun, micșorând riscul de pietre la rinichi.
  • Suplimentele cu calciu vor fi evitate numai de cei care au mai avut pietre la rinichi.
  • Evitati alimentele care conțin sau conduc la producerea de acid oxalic, cum sunt sparanghelul, sfecla verde, sfecla, afinele, țelina, ouăle, peștele, strugurii, pătrunjelul, rubarba, măcrișul, spanacul și legume din familia verzei. Evitați alcoolul, ceaiul negru (ceaiul verde este un bun substitut), ciocolata, cacaua, smochinele uscate, arahidele, piperul și semințele de mac.
  • Evitați zahărul rafinat și produsele care îl conțin. Zahărul stimulează pancreasul să elibereze insulină, ceea ce creează cantități suplimentare de calciu care trebuie excretat prin urină.
  • Rămâneți activ. Persoanele sedentare tind să acumuleze cantități mari de calciu în sânge. Mișcarea ajută la intrarea calciului în oase, unde îi este locul.
  • Dacă ați avut pietre din cistină, evitați aminoacidul L-cistină. Dacă trebuie să luați un supliment care conține L-cistină, luați de trei ori mai multă vitamina C în același timp. Printre altele, cistina se poate cristaliza și poate forma pietre mari care se fixează în rinichi.

Pietre la rinichi. Observații

  • Un studiu făcut la Universitatea Harvard a arătat că, de fapt, mâncând produse lactate, riscul de formare a pietrelor la rinichi scade și nu crește, așa cum se credea. S-a arătat și că suplimentele cu calciu, dacă sunt luate în afara meselor, cresc ușor riscul.
  • De la jumătatea secolului XX, incidența pietrelor la rinichi a crescut în Japonia odată cu schimbarea alimentației datorită industrializării țării. Persoanele care fac pietre la rinichi consumă astăzi mai multe proteine, carbohidrați rafinați, grăsimi și ulei decât consumau înainte.
  • Majoritatea pietrelor la rinichi se elimină singure. În funcție de tipul și dimensiunea pietrei, medicul poate recomanda litotripsia cu unde de electroșoc (ESWL) care sparge pietrele, uretroscopia pentru eliminarea calculilor, metoda chirurgicală prin breșa de acces (în care chirurgul face o mică breșă în piele și inserează un instrument care să elimine piatra) sau folosirea laserului sau a altui dispozitiv mic care, introdus în tractul urinar, sparge piatra.
  • Odată piatra formată și tratată, riscul de refacere crește; odată ce o persoană a făcut o piatră, există un risc de 20-50% să facă alta în următorii 10 ani. Când a apărut al doilea caz, riscul crește semnificativ.
  • Dieta singură nu poate înlătura pietrele de la rinichi, dar poate fi foarte eficientă în prevenirea lor. Pietrele la rinichi sunt, în primul rând, o afecțiune întâlnită în societățile care mănâncă bine, în care oamenii consumă mari cantități de proteine animale. O dietă vegetariană poate fi foarte bună pentru cineva care are predispoziție pentru pietre la rinichi. O dietă vegetariană strictă care nu conține proteine animale este total lipsită de alimente procesate, săracă în sodiu și bogată în fibre și apă, considerându-se, în general, că previne formarea pietrelor la rinichi.
  • Măsurile luate pentru tratarea pietrelor la rinichi și prevenirea refacerii depind de natura pietrei, așa că este important ca fiecare piatră să fie analizată de medic.

Sursa: ,,Nutriție și biotratamente de Phyllis A. Balch, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand, reprezentând un „ghid complet pentru vindecarea fără medicamente, prin vitamine, minerale, plante și suplimente nutritive″. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-3.

VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te și la următoarele gratuit:
Adresa ta de email:

Ion Bogdan Popa

Român creștin ortodox, blogger la Chibzuintza.ro, tata a trei copii, pasionat de internet, optimist, .....

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *