Adenocarcinomul (cancer de sân). Cauze, simptome, tratament


 

adenocarcinom-cancer-de-sanAdenocarcinomul (cancer de sân) constituie cauza cea mai frecventă de deces la feme­ie. De aceea trebuie să i se acorde o atenție suficientă nu numai din cauza frecvenței acestei boli, ci și din cauza dificultăților diagnosticului precoce, știut fiind că tratamentul în stadiul incipient este eficace.

Deși prognosticul acestei afecțiuni depinde de precocitatea diagnosticu­lui și a instituirii tratamentului, chiar și la ora actuală 50% dintre bolnavele cu cancer mamar se prezintă la medic într-o fază relativ avansată a bolii, ceea ce împiedică posibilitățile terapeutice.

Cancerul sânului, cu o frecvență de 19% din totalitatea cancerelor, ocupă locul al treilea, după cancerul uterin (21,1%) și cancerul gastric (19,6%).

Statisticile arată că în aproximativ 90% din cazuri tumora este descope­rită întâmplător de femeia în cauză, care, cu ocazia toaletei corporale, se­sizează prezența unei tumori în sân. De la descoperirea tumorii și până la prezentarea la medic trece însă un timp destul de mare, ceea ce contribu­ie la întârzierea diagnosticului și a tratamentului. Acest lucru se datorea­ză pe de o parte educației sanitare deficitare, iar pe de altă parte lipsei de curaj (frica de cancer, de intervenția chirurgicală). De aceea medicul es­te obligat să dea multă importanță educației privind depistarea precoce a cancerului mamar, inițiind pacientele asupra modalității de autoexaminare a glandei mamare, autoexaminare care trebuie făcută lunar, pe cât posi­bil imediat după menstruație, perioadă în care se reduc modificările și tumefierile care apar în a doua parte a ciclului menstrual.

Autoexaminarea glandei mamare cuprinde aspecte legate de inspecție și palpare. Inspecția se face înaintea oglinzii, cu observarea conturului sânilor și a eventuale­lor leziuni tegumentare, modificări ale aspectului și poziției mamelonului etc. Semnale de alarmă sunt prezența unei mici tumori în glanda mamară, apariția secreției prin mamelon, pierderea conturului regulat al sânului sau retracția mamelonului ori a pielii, prezența unui nodul axilar. De remarcat că în țările în care sunt folosite „anticoncepționale”, este în creștere frec­vența cancerului mamar.

Adenocarcinomul (cancer de sân). Cauze

Deși factorul determinant este necunoscut, trebuie să reținem unele date și anume:

Rolul factorilor hormonali. Se știe că 30-40% din cancerele de sân sunt hormonodependente. Unele fapte, de observație și experimentale, dove­desc rolul hormonilor în apariția și evoluția cancerului mamar. Astfel, la femeile castrate cancerul mamar este foarte rar; castrarea (ovariectomia) are influență favorabilă asupra metastazelor osoase și a unor forme avansa­te de cancer mamar; administrarea anarhică și masivă de estrogeni la femei favorizează apariția cancerului; în antecedentele femeilor cu cancer există tulburări ale ciclului menstrual (hipomenoree, dismenoree); administrarea de foliculină la șoricioaică produce cancer mamar.

Rolul sexului și al vârstei. Cancerul de sân este frecvent la femeie, atin­gând maximul de frecvență între 40-59 de ani, în timp ce la bărbați este foarte rar (2% din totalitatea cancerelor localizate la sân). Aceasta demon­strează, pe de o parte, rolul sexului în apariția acestei localizări, iar pe de altă parte, demonstrează hormonodependența apariției și dezvoltării can­cerului mamar.

Un factor important este vârsta bolnavei, majoritatea modificărilor glan­dei mamare la femeile tinere fiind de natură benignă. Dacă la femeile sub 25 de ani au fost depistate foarte rar cancere de sân, riscul apariției neo­plasmului mamar crește pe măsură ce vârsta femeii este mai înaintată, pu­tând fi întâlnit rareori și Ia 70-80 de ani.

Rolul factorului genetic. La membrii anumitor familii s-a remarcat o frecvență crescută a cancerului de sân. Astfel, studiindu-se cauzele de de­ces într-o familie de-a lungul a cinci generații, s-a observat că 1 din 14 băr­bați a murit de cancer, 15 din 24 de femei au murit de cancer și 10 din ce­le 15 decese Ia femei se datorau cancerului de sân. S-a constatat incidența crescută a cancerului mamar Ia femeile ale căror mame sau surori au avut cancer de sân.

Relația dintre starea familiala și apariția cancerului mamar. Datele sta­tistice arată că 23,3% din numărul total al femeilor cu cancer mamar erau nemăritate. O altă statistică, făcută pe două populații din India cu tradiții diferite, arată că la populația unde fetele se căsătoreau mai târziu (după 25 de ani), incidența cancerului de sân era mai mare, în timp ce la populația unde fetele se căsătoreau mai devreme (sub 16 ani), cancerul mamar era mai rar, dar a crescut incidența cancerului uterin.

Micile traumatisme ale glandei mamare care au un caracter continuu, persistent și îndelungat, sunt socotite factor favorizant al apariției cance­rului de sân.

Preexistența tumorilor benigne la unele bolnave cu cancer mamar, ridică problema degenerării maligne a unor tumori benigne ale glandei mamare.

Cel mai frecvent cancer mamar (cancer de sân) este adenocarcinomul, tumoră malignă care se dezvoltă din epiteliul canalelor galactofore sau al acinilor glandu­lari (care secretă laptele).

Adenocarcinomul (cancer de sân). Simptome

Neexistând nici un semn funcțional care să atragă atenția asupra bolii, cancerul de sân este descoperit de cele mai multe ori întâm­plător, mult mai târziu decât debutul său real. Întârzierea se datorează atât lipsei durerii în stadiile de început, cât și faptului că nodulul canceros es­te plasat de multe ori în profunzimea glandei mamare, fiind greu accesi­bil. De cele mai multe ori cancerul de sân este descoperit întâmplător de bolnave, cu ocazia unui mic traumatism sau la executarea toaletei sânilor. Bolnava descoperă în glanda mamară un mic nodul, până atunci neobser­vat. Bolnavele care au educație sanitară consultă medicul, pe când cele ne­instruite nu-i dau atenție pentru că lipsește durerea și se neliniștesc târziu, când boala este avansată, ceea ce împiedică posibilitățile terapeutice.

După unele statistici, în 80-90% din cazuri, bolnavele spun că primele manifestări ale bolii au fost secrețiile prin mamelon, eroziunea mamelonului sau creșterea de volum a sânului. În puține cazuri (2%), prima manifes­tare poate fi adenopatia axilară, fără modificări din partea sânului.

După alte statistici, cancerele mamare au ca prim simptom durerea di­fuză, senzația de arsură sau înțepăturile (în 99,7% din cancerele mamare).

În stadiile de început, formațiunea tumorală nu trece de dimensiuni­le unei alune, are limite neprecise, este foarte dură, nu aderă la piele sau la mușchii pectorali și este nedureroasă. Există și cancere dureroase de la început, mai ales cele care invadează destul de repede pielea. Uneori pot exista scurgeri mamelonare (sanguinolente sau seropurulente), sau numai pete pe cămașă.

Când tumora este mai mare (de mărimea unei mandarine) poate fi ob­servată sub piele și se simte bine la pipăit. Este de consistență foarte dură, cu limite neprecise, aderă la piele și la planurile profunde și este, mai tot­deauna, nedureroasă. Areola mamară poate fi modificată, inegală cu cea de partea opusă, de cele mai multe ori mai mică. Mamelonul poate fi deplasat. Modificarea cea mai caracteristică este retracția mamelonului sau ombilicarea. Apare semnul „cojii de portocală”, care se caracterizează prin faptul că pielea este punctată de mici depresiuni la nivelul porilor, care apar lăr­giți. Sunt prinși ganglionii axilari și adesea se găsește și adenopatie sub- și supra-claviculară.

Imediat ce a fost descoperită o leziune mamară, trebuie efectuată mamografie (simplă sau computerizată) care, în 85% din cazuri, poate depis­ta leziuni cu dimensiuni mai mici de 1 cm., înainte să apară metastazele. Mamografia nu poate înlocui examenul fizic, deoarece pot exista leziuni palpabile, dar fără imagine mamografică, în special în țesutul mamar al ti­nerelor fete.

Adenocarcinomul (cancer de sân). Evoluție

Adenocarcinomul (cancer de sân) nediagnosticat precoce și netratat corect, du­ce la moartea bolnavei în interval de 1-3 ani.

Apar metastaze pleuropulmonare (50%), hepatice (40%), osoase (35%), ovariene (în proporție de 6%). Metastazele osoase pot fi uneori nedureroase; alteori, bolnavele au dureri violente, apar fracturi patologice, mai ales la membre.

Forme clinice mai deosebite

Mastita carcinomatoasă, întâlnită în cursul sarcinii și în timpul lactației, afectează ambii sâni, care cresc repede în volum și sunt foarte dureroși. Tegumentele care acoperă sânii sunt congestionate, temperatura locală es­te crescută, ganglionii axilari sunt palpabili și dureroși. Evoluția este rapi­dă, uneori decesul survenind în câteva luni.

Schirul atrofic apare la femei mai în vârstă. Se caracterizează prin retrac­ția întregii glande mamare și printr-o evoluție foarte înceată (10-15 ani).

Cancerul mamar la bărbat este rar, întâlnindu-se în aproximativ 0,7-1% din numărul total al cancerului de sân la ambele sexe. Apare la o vârstă în­aintată (50-60 de ani), evoluează repede către piele și către planurile pro­funde și prinde rapid plămânul, ceea ce explică prognosticul rezervat al acestui cancer.

Adenocarcinomul (cancer de sân). Tratament

Tratamentul cancerului de sân este un tratament complex. Astăzi se cunosc următoarele mijloace de tratament: tratamentul chirurgi­cal, roentgenterapia, cobaltoterapia, tratamentul cu citostatice, hormonoterapia. Aceste mijloace de tratament se stabilesc obișnuit asociate într-o proporție sau alta, în funcție de particularitățile clinice și evolutive ale pro­cesului tumoral, după un plan terapeutic stabilit de specialiști.

Amintim că tratamentul chirurgical, care multă vreme a reprezentat unicul tratament al cancerului de sân, constă în îndepărtarea în bloc a sânului și a teritoriilor ganglionare aferente.

Sursa: ,,Teologie și medicină pentru familie, de Dr. George Stan, o lucrare de mare valoare, pe care o recomand. Îți poți achiziționa această lucrare de aici: link-2.


VREAU SĂ TE ROG CEVA: Dacă ai găsit erori în acest articol, sau dacă apreciezi că sunt necesare înlocuiri sau completări, te rog să nu eziţi să mă anunţi. Părerea ta contează foarte mult pentru mine, în primul rând pentru că eşti cititorul meu, iar în al doilea rând pentru că mă va ajuta să îmbunătăţesc articolul, spre a-l face cât mai util pentru tine şi ceilalţi cititori. În josul paginii ai un formular pentru comentarii, unde îţi poţi expune părerea. Îţi mulţumesc şi aştept cu interes părerea ta!

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te și la următoarele gratuit:
Adresa ta de email:

Ion Bogdan Popa

Român creștin ortodox, blogger la Chibzuintza.ro, tata a trei copii, pasionat de internet, optimist, .....

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *